Băiatul perfect (finalizată)

Decorarea casei

*Aly*

  Am venit impreuna cu doctorul la mama, Cody si Bella. Nu imi vine sa cred ca mama a venit tocmai din Rominia singura, fara tata la mine, pentru ca nu am raspuns la telefon. Si toate astea mi le-a spus Bella dupa.

  -Buna tuturor! spun eu chiar foarte fericita. In fata mea era mama care plangea, defapt toti plangeau.

-Oh scumpa mea! Ce faci? Esti bine? vine la mine mama care m-a luat in brate si m-a strans foarte FOARTE tare.

-Sunt foarte bine, a fost doar un accident micut de masina. Am ramas doar cu cateva semne pe corp.

  -Aly, iubita mea! Esti bine, mi-a fost dor de tine! Poti sa iesi din spital? (Cody)
  
-Uau, mai usor domnule Cody, ai fost neglijent cu ea. Ma tem ca nu o sa mai puteti sa va vedeti prea des, sau nici macar prea rar. spunea mama oprindu-l pe Cody sa ma imbraciseze.

  -Ce? am tipat amadoi la mama. Si la fel a facut si Bella care tinea mult la relatia nostra.

-Mama! Nu poti! Il iubesc pe Cody, sti asta prea bine. Nu poti sa faci asta!

  -Doamna, va admir si va reapect foarte mult, dar eu nu pot trai fara Aly! a spua Cody aproape sa planga.

  -Poate acum sunteti suparata, dar va fi totul bine, ei se iubesc reciproc, stiu asta! ne-a aparat Bella.

   -Bella, si pe tine sunt suparata. Trebuia sa fi atenta la ea! (mama)

  -Mama, nu e bona mea, si nici Cody, nu poti sa imi interzici sa ma intalneac cu persoane care ma iubesc. Daca e cineva de vina, aia sunt eu.

   -In momentul asta mergi cu mine in Romania! a spus mama cu o voce chiar foarte suparata.

-Ce? am strigat toti in cor. Mama, nu poti face asta, nu plec in ROMANIA! Raman aici, aici ma simt perfect!

-Deci cu parintii tai care au tinaut la tine cand erai mica, nu te simti bine? (mama)

 -"Au tinut la tine CAND erai mica"? Deci, acum nu mai ti la mine? am spus eu foarte dezamigida.

-Aly, acum te-ai obraznicit. (mama)
 
-Deci in loc sa te bucuri ca mi-am revenit, tu ma certi? Sti ceva? Lasa-ma in pace!Nu mai vreau sa ma cert cu tine. Nu mai am nevoie de tine! Gata, am terminat-o! Poti sa pleci si sa iti gasesti o alta fiica care va face TOT ce vrei!Eu nu am sa fac asta, am drepturi. nu imi vine sa cred ca am spus toate astea, am intors spatele si am luat-o pe Bella de mana, la fel si pe Cody si am pornit acasa la Bella. Nu voiam sa ma mai cert cu mama. In spatele meu am auzit un ecou care zicea numele meu, era mama, dar nu voiam sa o aud.

Am urcat un masina lui Cody si am pornit.

-Deci? Ai sa mergi cu mama ta, in Romania? a intrebat Cody cu lacrimi in ochi.

-Nu nu ai auzit ce i-am zis? Nu cred ca mai vrea sa ma vada. Iar eu sunt ok cu asta. Am 18 ani. Am voie sa stau cu prietenii mei. Eu va iubesc. Nu pot trai fara tine, Bella sau fara tine, Cody.

-Oh, m-am linistit. (Bella)

  Am ajuns acasa, si ne-am uitat la un film. Desi doctorul mi-a spus sa ma odihnesc, cred ca m-am odihnit destul in cele cateva zile care am stat cu ochii inchisi.

  -Aly, Bella, eu trebuie sa plec. M-a chemat mama sa o ajut sa impodobesc casa de Craciun. Mi-a venit o idee grozava! Hai si voi! Va fi foarte distractiv! a spus Cody.

-Oare mama ta e de acord? am intrebat eu.

-Desigur. Am sa o trimit pe mama la cumaparaturile alimentare. Haideti in masina!

M-am dus in camera si m-am imbracat in colanti negri, un plover cu Mos Craciun, parul facut doar cu ondulatorul si in picioare niste UGG-uri. Si Bella s-a imbracat asemanator.

    Am coborat si m-a luat de mana, Cody. Ce dragut!

     Am ajuns in fata casei lui si mama lui a fost foarte primitoare. Chiar ne-a chemat la masa prima data si apoi ne-a lasat sa decoram. 

  Am mancat foarte bine. Simteam mirosul de portocale in toata casa. Dar ceva nu ma lasa sa.ma bucur, gandul ala era mama. Am incercat sa nu dau pre multa importanta asa ca m-am bucurat sa impodobesc bradul cel mare si des a lui Cody. Ma simteam perfect! Ziua urmatoare decoram si casa "mea" adica a Bellei. Am pus beculete in toata casa dar si pe toata casa. Dupa 4 ore de decorat am pornit acasa cu Bella. Era destul de tarziu.

-Ti-a cam placut sa decorezi, nu? a spus Bella dupa ce am intrat in casa.

  -Normal. Dar nu m-a lasat sa ma distrez 100% mama. Ma tot gandesc la ea.

-Sti ca mama e plecata, nu?

 -Sigur. De ce spui asta?

 -Pai mi-a spus mama ca a vorbit cu mama ta si deja e plecata. Cu durere in suflet. Scuze, nu voiam sa iti stric seara.

-Nu conteaza. Nu ma mai gandesc la ea. A spus ca a tinut la mine cand eram mica, adica acum nu mai tine. Eu de ce sa tin la ea?

-In fine, hai sa ne odihnim, maine trebuie sa decoram casa mea!