Guadalajara, Puerto de Hierro, 13:25 PM
Ajung acasa intr-un final. Sunt surprinsa ca Juan nu a mai dat niciun semn. De obicei, in pauze, ma suna sa ma intrebe macar ce fac, sau ce fac de mancare. Din aceasta zi parca totul s-a schimbat. Nu il mai simt apropiat de mine, nu mai simt caldura lui, dragostea lui...
Guadalajara, Puerto de Hierro, 17:15
Aud cheia in usa. Am stiut ca Juan a ajuns acasa. Astazi a ajuns mai tarziu ca de obicei, dar probabil a fost trafic.
M: -Heiiii, ai venit! - in acel moment am sarit in bratele lui sa il sarut - .
J: -Buna si tie. Da, dupa cum vezi, am venit.
M: - Juan, ce s-a intamplat? De ce te comporti asa cu mine? Din cauza ca vreau sa lucrez?
J: -Dar cum ma comport, Marisol? Orice iubit intreg la cap s-ar supara daca iubita lui, viitoare mama, ar lucra intr-un bar unde vin toti obsedatii. Betivi, violatori, drogati, agresivi. Tu ce crezi? Crezi ca mie imi e tot una sa te las sa mergi acolo zilnic?
M: -Am vorbit cu Catalina, zice ca nu e deloc asa. Uite, mi-a spus sa merg saptamana asta sa vad locatia. Daca e cum spui tu, nu merg. Iti promit. Dar, daca e totul bine si nu e asa cum crezi tu, voi merge. Tot pentru noi merg, sa avem ce pune pe masa. Ai pretentia sa facem copii. Dar cu ce sa ii crestem?
J: -Ne descurcam. Un parinte face tot posibilul sa se descurce pentru copil.
M: -Juan... te rog. Hai sa incheiem discutia. Mai bine spune-mi, cum a fost la munca?
J: -A fost ok, mult de munca cu copiii mici. Stii cum sunt clasele I-IV... groaznic. Dar oricum sunt fericit cand lucrez cu ei. Vestea proasta e ca acum vor sa ma mute la clasele de liceu.
M: -Pai si nu e bine? Poate iti mareste si salariul.
J: -Nu e vorba doar de salar, Marisol. Ce ma framanta pe mine e faptul ca tu o sa crezi ca o sa fie fetele de liceu care se dau la mine.
M: -Juan, eu am incredere oarba in tine. Stiu ca nu ai putea face nimic gresit niciodata. Te iubesc!!
J: -Si eu te iubesc, dragostea mea! Nu as putea niciodata sa te ranesc. O sa fie bine, promit!
M: -Stiu asta, iubitule! Hai, fugi la dus si haide la masa!
