Capitolul ăsta va fi foarte scurt. E ca o mică continuare la capitolul 16-Excursia
Sună taeyong
Taeyong:Y/n, ești bine?
Y/n.....
Taeyong:Ce s-a întâmplat?
Y/n:O să mor.
Taeyong:Unde ești? De ce plângi? Vin acolo...Intru acum pe locația ta. Relaxează-te bine?
Y/N:Înainte să mor vreau să îți spun că te iubesc.
Taeyong: Nu o să te las să mori da?Sunt în drum spre tine.
Taeyong a ajuns
Taeyong a sărit pe locul din spate. Ceea ce mi-a făcut inima să tresare. Putem să cădem oricând. Aceste a ajuns pe locul din față lângă mine printr-o singură mișcare.
Taeyong:Y/n, ai încrederea în mine da?
Y/n.....
《Gândurile lui Taeyong 》
Singurul mod este să arunc mașina în apă. Am aruncat mașina în apă. și am tras-o pe Y/n afară.
Taeyong: Eși bine?
Y/n:Da, dar am rămas fără mașină
Taeyong:Nah, nu te îngrijora pentru asta.
Am mers pe jos pâna la hotel.
Y/n:Mersi că m-ai salvat.
Taeyong: Să nu mai conduci pe drumuri alunecoase,ninsoare, ploaie, lângă stânci,munți mai ales că ești începătoare Y/n. Nu trebuie să te aventurezi așa din prima.
Taeyong:Vrei să ne uităm la un film?
Y/n:Da
Nu știm pe cine a luat somnul primul, a fost o zi lungă și obositoare, și eram în brațele lui. Întinsă acolo lângă el. Ca o femeie șimțindu-se iubită. Mă întreb dacă filmul pe care n-am reușit să îl terminăm a avut un final fericit sau unul trist.
