Cap. 2

79 4 0
                                    

Nu mi’a răspuns, până la urmă l’am văzut. Nu îmi venea să îmi cred ochilor. Jake era în bucătărie, gătea.
C]-Nu. Pot. Să. Cred. Stai să aduc aparatul! spun eu râzând
Jk]-Haha.. Să nu te prind că aduci drăcia aia că te bat !
C]-Bine, şefu’!
Jk]-Apropo, te întâlnişi cu Jessica? Te căută acasă mai devreme şi îi zisăi că te plimbi, dar nu ştiu pe unde..
C]-Da..Mă întâlni cu ea din păcate..
Jk]-Vă certarăţi sau ceva?
C]-Nu contează, eu mă duc sus în camera mea. 
Jk]-Staiii! Nu mănânci nimic?
C]-Cu siguranţă nu ce găteşti tu! Deja ai ars puiul!
Jk]-Offf..Scuzee..Ce zici de pizza?
C]-Cea mai buna idee. :))
Am mers sus, mi’am făcut un duş desi deja făcusem natural şi m’am pus în pat.. Mă gândesc cum s’ar putea întâmpla toate..? Cât de repede s’a mişcat: a aparut/a plecat. Sunt sigură că dacă îl întreb pe Jake o să’mi spună ca Jess a fost la noi cu un minut înainte să mă găsească.. Totul a început să fie ciudat. Adorm..
Jk]-Clair?
C]-Hmm? Ce vrei?
Jk]-Haide, ai şcoală!
C]-Cât este ceasul?
Jk]-Aproape 7 şi jumătate.
C]-CÂTTT? De ce nu mă trezişi mai devreme? Eşti nebunn?
Nici nu am mai auzit ce a zis că am şi început să mă machez să ma îmbrac, dar nu înainte să mă spăl. Eram gata, dar era prea târziu. Trebuia să îmi rog fratele să mă ducă cu maşina.
C]-Jakey.. Jake Jake Jakeee..
Jk]-NUU!!
C]-Oh, haide du’mă şi pe mine măcar azi cu maşina la şcoală. Uite, am întârziat ! Dacă nu mă duci tu, nu mă duc deloc si gata.
Jk]-Bineeee, vin acum..
Nu era nimic mai plăcut pe lumea asta decat sa îl enervez pe micuţul meu frate.. Micuţ? Are 19 ani şi dacă mă uit mai bine la el este aşa de drăguţ.. Are părul negru şi ochii verzi. Este foarte foarte drăguţţţţ.. Dacă n’ar fi frate’meo..
Am ajuns la şcoala şi nu mi’a venit să cred. Jessica se săruta cu „iubirea vieţii ei” Eric. Niciodată nu a băgat’o în seamă. Se pare că Jess este din ce în ce mai populara şi nu numai din cauza lui Eric. Acum se îmbrăca si se purta la fel ca „divele” şcolii. Nu îmi venea să cred, nici măcar nu mă mai saluta.

 C]-Jessica Smith! Stai.

J]-De când mă strigi aşa?

Era atât de nervoasă încât puteam jura că o să i se spargă o venă de la tâmplă..
C]-De când nu mă bagi în seamă? Te’ai schimbat mult. Şti foarte bine că eşti singura mea prietenă.
J]-Numai sunt. De acum, să nu mă mai bagi în seama.
O priveam incapabilă să spun un cuvânt.. S’a întors şi a dispărut la propriu. Am început să alerg prin pădure de nebună şi mi’am pus căştile în urechi și am dat drumul melodiei Night Changes de la One Direction A început să plouă, iar eu eram îmbrăcată într’o rochie! M’am udat atât de rău încât rochia a devenit aproape transparentă !

Îmi pare aşa de rău că numai vrea să vorbim..am nevoie de ea. Acasă nu pot să merg, fratele meu mă v’a omorî, dar nici la şcoală nu aveam chef.. M’am decis să mai merg puţin prin pădure şi am vazut o casă care nu părea să fie locuită..
Aşa că am alergat către casă şi încercat să deschid uşa. Era deschisă, parcă eram într’un film de groază prost. Am mers la etaj şi o singură cameră părea a fi de fete, aşa că am intrat. Era un pat mare, lucruri împrăştiate, postere şi poze puse pe perete..Le’am recunoscut pe toate, erau ale Jessicăi! De ce nu se ducea acasă oare? De ce a ales să stea singură într’o casă din mijlocul pădurii?Am deschis dulapul şi mi’am permis să îmi iau pe mine o pereche de blugi scurţi si o bluză, erau ale mele. Am început să mă uit la poze, la lucruri şi dintr’o dată văd o umbră care se mişcă foarte repede, iar când s’a oprit a trebuit să mă uit de două ori ca să pot să cred ce văd. Era Jessica care mânca dintr’o caprioară? Cum este posibil aşa ceva? S’a sălbăticit de tot. Am sărit pe geam ca să nu mă vadă, deşi am avut impresia că a zis ceva şi că ma urmarea de la geam.. 
Îmi era frică de ea, nu pot să cred că spun asta, dar îmi era chiar foarte frică. Am început să alerg până am ajuns acasă, nu mă interesa dacă era ora la care ieşeam de la şcoala, dar era întuneric afara, acum observasem. Iar am pierdut noţiunea timpului.
Jk]-Clairisse? Unde ai fost? Este ora 1 si jumătate noaptea!
C]-Cum? Scuze, eu am pierdut noţiunea timpului..
Jk]-Să nu se mai repete, te rog !
Am dat din cap aprobator, m-am dus în camera mea şi în pat stătea chiar.. Jessica. M’am întors, dar ea mi’a blocat drumul şi a închis uşa. Cum de a ajuns aşa repede?Începeam să mă panichez, dar a început să vorbească…
J]-Clair, Clair, Clair, de ce te bagi tu în viaţa mea? De ce ai venit la casa aceea? Cine ţi’a spus că locuiesc acolo?
Începuse să ridice tonul, dar totuşi era îngrijorată. Puteam să văd asta. Eram singura care o cunoştea foarte bine.
C]-Nu mă bag în viaţa ta! Nu am ştiut că e casa ta, şti ca mie îmi place să mă plimb, dar a început să plouă şi am crezut că e o casă abandonată. Spune’mi Jess, de ce numai stai cu ai tai?
J]-Au murit.
C]-Ceee? Cum? Cand? Unde?
J]-Au murit într’un incendiu de câteva zile acasă. Casa este praf, de aceea nu pot să mai locuiesc acolo. Acum, dacă îmi permiţi o să mă retrag.
C]-Ok.. 
Am vrut să îi deschid uşa, dar a sarit pe geam. Nu mă mai mira sincer.. M’am săturat să fiu pe dinafară!!
Mă îmbrac cu ceva mai gros şi ma duc până la biblioteca ciudată de jos. 
C]-Bună ziua doamnă Goth!
G]-Clairisse! Nu te’am văzut aici niciodată! Ce vânt te aduce?
C]-Păi nu prea îmi place să citesc, de aceea. Doamnă Goth, am de făcut un proiect despre supranatural[Era singura explicaţie care mi’a trecut prin minte] şi mă gândeam că nu găsesc nici o carte despre aşa ceva, decât la dumneavoastră!
G]-Ohh, bine ai făcut că ai venit, dragă. Acum caut, aveam o carte ce cuprinde toate fiinţele supranaturale despre care a auzit sau nu omul.
Doamna Goth era vecina mea, parul îi încarunţise de când nu o văzusem eu, era mai bătrânicioasă, se mişca mai greu, dar tot aceeaşi a rămas. Îi plăcea să ajute pe toată lumea. După cum am spus, a găsit cartea!
C]-Oh, vă mulţumesc foarte mult. O s’o înapoiez de îndată ce o citesc!
G]-Nu ai pentru ce draga mea, te mai aştept cu bucurie.
Am ajuns acasă, fratele meu era plecat la un majorat, deci eram singura. M’am schimbat rapid într’o rochie de noapte alba, m’am băgat în plapumă şi am început cartea. Era fantastică, toate fiinţele supranaturale, după cum a spus si doamna Goth, erau acolo, de la zâne-la pitici de padure, vampiri, vârcolaci sau vrăjitoare! Am terminat’o pe toată în acea seară!
Am început să îmi dau seama ce era Jessica, deşi era parcă desprins dintr’o poveste. Era..

Endless Life [Ariana Grande]Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum