No pain, no gain [Yaoi, +18]

Prolog

Cum mi-am pierdut virginitatea? O intrebare destul de bună; unii ar putea spune că a fost un moment romantic, într-o cameră de hotel, un moment pe care nu-l vor uita niciodată. Un moment perfect alături de persoan iubită, că s-au simțit minunat.

Dar eu? Experiența mea nu se încadrează în tipare. Nu știu ce pot spune, căci nu îmi amintesc mare lucru. Doi oameni beți, 20 de minute, toaleta unui pub; și totuși încă pot retrăi acele momente neplăcute în fiecare seară.

Dacă regret? Probabil da. Dar, dacă nu ar fi fost el, atunci, acolo, fără să conștientizez ceea ce se întâmplă, ar fi fost altul, mai târziu, mai brutal. Și, totuși, se spune că sunt aumite lucruri în viață menite doar să te maturizeze, să te învețe cine ești tu în fața societății în care trăiești.
Cine sunt eu? Pot spune că nu știu; probabil un nimeni. Nu mă cunoaște nimeni, nu îi pasă nimănui de ceea ce gândesc și simt. Nimănui în afară de... el.
Uitare-n iubire, iubire-n uitare...

Cine e ,,el"? Nici la asta nu pot răspunde clar, căci nu l-am întâlnit încă. Sau poate da și l-am ocolit. Adeseori, în viață, ocolim persoanele pe care le considerăm nepotrivite, care ne pot acapara prea mult perspectiva de viitor, cât să nu mai putem trăi și să murim sufocați într-o suferință dureros de dulce.

Cine este acest ,,eu"? Nici asta nu știu... Trecutul e în ceață, viitorul nu există. Am doar prezentul să acopere golul inimii. Familie? Nu pot afirma că am așa ceva în adevăratul sens a cuvântului. Locuiesc în aceeași casă cu un tată... și cu o pisică.