Capitolul 5

265 14 81
                                    

Finn-dar nu știu dacă ideea ii bună, înțelegi?

Eu-are logica ce zici, dar sunt șanse puține sa ai dreptate.

Finn-nu știu. Probabil

Eu-deci, hai sa mai repetam o data planul. Tu crezi ca Jack are legătură cu ce mi s-a întâmplat în piscina. Și eu cred la fel. Dar cum ii posibil?

Finn-pai ai zis ca te înțeapă acolo unde Jack a înfipt cutitul

Eu-da

Finn-și probabil... Când a băgat cuțitul a pus ceva care ți-a întrat sub piele

*tacere*

Eu-...... Dar...cum?

Finn-nu ști ce lucruri  se mai inventează în secolul asta,May.

Eu-dar....

Finn-altcumva nu pot să-mi explic cum ai pățit asta. Iar viziunea aia ai avut-o din perspectiva lui Jack.

Eu-da, exact

Finn-deci...

?? - ce faceți?

*Când ne întoarcem îl vedem pe Jack*

Finn-vorbim. Tu? *zise cu un zambet fals*

Jack-*zâmbind fals*-bn. Ma bucur ca a-ți venit *se uita la mine* May, te simți bine?

*dintr-o data Finn se repede la el și îl trântește de perete, și îl prinde de gat*

Finn-ce i-ai făcut, prostule?

Jack-*zâmbind ca un nebun* oho, ce-ai pățit, prietenul meu drag? Te-ai trezit prost in dimineața asta?

Finn-ce i-ai făcut?

Jack-cum adică ce i-am făcut? May se simte bine. Nu mai fi asa paranoic, Finn.

Finn-dacă te mai atingi de...

?? - ce se intampla aici?

*ne întoarcem toți la cel care a vorbit, și îl vedem pe Stan*

*Finn îl lasă pe Jack, iar Jack zâmbește*

Jack-nimic. Doar.... O discuție ca între prieteni

Stan-May, ești bine?

*stăteam pe un scaun, uitându-mă în gol, în vestiarul băieților de la piscina*

Jack-normal ca e. Uită-te la ea.

*apare și Jaeden*

Jaeden-May, cum te simți?

Eu-ma bucur ca la toată lumea ii pasa de mine. Și zic a un pentru toți.*tip sa ma audă și ceilalți care sunt în piscina* SUNT BINEEEEE

Jaeden-ma bucur

*defapt nu ma steam bine. Deloc. Ma durea capul, ameteam și aveam o senzație de vomă. Trebuie sa ajungă cămin repede*

*dau cu mana intenționat într-un dulap*

Eu-Auuuuuuuu. *toată lumea se întoarce spre mine. Ma uit la lovitura și curgea sange. Se pare ca-mi v-a ieși faza*

Finn-o doamne. Asta mai lipsea.

Stan-trebuie sa mergi acasa

Eu-ok...

*mi-a ieșit faza.*

*
*
*
*
*
*
*Când ajung la cămin, ajung în camera și erau toate fetele acolo. În acest moment voiam ca toate sa plece sa rămân singura*

Eu-voi ce faceți aici?

O fata- aici dormim, ști?

Eu-știu. Dar credeam ca plecați ca de fiecare data.

O alta fata-stai liniștită, Finn și băieții ne-au chemat la el în camera

Eu-a

A treia fata-dar nu și pe tine

Eu-nici nu voiam sa ma duc la adunarea aia de prosti și proaste ca ma ma jos un joc stupid în care trebuie s ate săruți cu toți.

*tacere*

*după doua minute, toate fetele pleacă, iar în camera lui Finn se aude galagie și muzica tampita *

*Ma așez în pat și ma bag sub plapuma*

*Ma simțeam singura*

*iar durerea de cap nu mai trecea*

*pana când am adormit*

Eram într-o camera întunecată. Nu vedeam nimic. Nici pe mine nu ma vedeam. Nu știam ce se intampla. Unde ma aflu. Nu vedeam oamenii din jurul meu. Dacă erau. Nimic. Bezna totala. Pana când de undeva de sus o lumina lumineza o parte din bezna. Doar o parte mica. Iar în acea parte apare Jack zâmbind malefic. Lânga el fiind Noah, și..... Finn. Finn se apropie de mine, lumina urmând-ul. Nu fac nimic, doar stau și îl privesc.

As vrea sa fug de lângă el, stimt că-i periculos dar nu pot. Nu fac niciun pas. De ce?

Vine din ce în ce mai aproape. Când ajunge la doi metri de mine, îmi pune mana pe fata. Îmi mângâie oprazul, iar dupa aia sta și se uita la mine

Simt un lichid curgând. Îmi pun mana pe obraz în locul în care ma atins. Simt.... Sânge.

Curge. Curge puternic. Și am o rana. Dar nu am simțit-o când mi-a făcut-o. Dar acum ma doare prea tare rana. Foarte tare. Și se lărgește. Sângele curge peste tot. Rana se întinde pana la gura. După pana la nas. Simt ca ma sufoc. Nu mai am aer, iar Finn sta și se uita la mine cum mor din cauza lui.

*cineva ma zgâlțâie. Îmi deschid ochii și-l îl vad pe Stan*

Eu-Stan? Ce se intanpla?

Stan- ai avut un coșmar. Te-ai zvrcolit și ai zis în continuu "nu, nu, nu ma omori *

*din fericire durerea de cap a încetat, dar greata și amețeală încă îmi spun prietene*

Eu-nu, nu... Scuze. Dar... Tu unde erai când..?

Stan-a.. *se inrosteste* eram aici uitându-mă la cât de frumoasa iesti

*zâmbesc. El e singurul om care ma face sa ma simt  in momentele astea*

Stan-a, și... S-a întâmplat ceva groaznic jos

Eu-ce?

*poate murit cineva

Stan-nu o să-ți placa

*ok acum încep sa ma îngrijorez din ce în ce mai tare. Pare serios, deci nu cred ca ar fi o farsa. Sau.... Defapt nu cred ca el ar face glume asa proaste*

Eu-ce sa întâmplat?

Stan-... Ii ceva legat de Finn...






De ce el? //vol 2Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum