Misiune Imposibilă

Capitolul 8

NICKLAS

  -Când s-a făcut dimineață? 

  Câteva raze de soare intră printre jaluzelele trase neglijent și mă trezesc. Îmi intră în ochi așa că mă ridic.

  -Pa! zic eu în timp ce trec pe lângă fotoliul unde doarme Jyo, deschizând grăbit ușa.

  -Hei, stai! Unde pleci? zice ea pe o voce de om proaspăt trezit.

  -Acasă, unde naiba?

  -Nu mai stai puțin?

  -Nu, de ce aș mai sta?

  -Păi, am putea lua micul dejun împreună.

  -Cam profiți de faptul că sunt aici.

  -Nu fi idiot și de data asta, te rog.

  -Nu sunt, plec!

  -Ah, bine. Faci cum vrei!

JYOTIS

  Și pleacă! Pleacă pur și simplu! Când realizez că sunt singură, mă hotărăsc să mă schimb și să mănânc ceva. Îmi iau o  banană și mă așez pe canapeaua din sufragerie, aprind televizorul ca să îmi fac de lucru. În timp ce căutam un canal interesant, căci pe majoritatea sunt numai publicități sau emisiuni de doi lei, începe și ploaia.

  De obicei nu îmi place ploaia, vremea mohorâtă, prefer soarele și cerul senin, dar de data asta e bine. E interesant! Mă introduce într-o lume liniștită, confortoabilă, plăcută, mă face să uit de stresul de zi cu zi. Plouă destul de tare, câte un tunet își face apariția din când în când în peisaj, iar în rest, liniște. 

  Nu mai e nimeni pe străzi. Până la urmă e toamnă, e normal să plouă, ce naiba!

  După ce îmi termin banana, îmi fac un ceai și îmi iau pătura cea mov, mă învelesc bine cu ea și revin la locul meu comod. Până la urmă am ales să pun niște muzică, să mă relaxez și să mă bucur de puțin timp liber. Noroc că e duminică și nu lucrez. 

    Între timp, bâzâie telefonul.

  Cine naiba o mai fi! zic eu iritată.

Iau telefonul în mână și "Nick" îmi apare pe ecran, iar instinctiv îmi dau o palmă peste față. Oare ce-o mai fi vrând?

  -Da.

  -Hei! Mă scuzi că te deranjez iar dar -... 

  -Treci direct la subiect!

  -Voiam să te întreb dacă ai vrea să ieșim diseară undeva?

  -Ce? Să ieșim?

  -Da!

  -Noi doi? Nici gând!

  -De ce?

  -De ce aș ieși? Și mai ales cu tine?

  -De ce nu? Și ce-am eu?

  -Nici nu suntem împreună sau ceva de genul ăsta și nu mai vreau incidente imprevizibile, ca data trecută când am ieșit.

  -Nu ieșim ca și cuplu, ci ca prieteni, și n-are ce să se întâmple rău.

  -Și unde anume, mă rog, ai vrea să ieșim? 

  -Păi e un club aici lângă -...

  -Nici să nu te gândești! N-ai decât să ieși cu cine o-i vrea.