Ieri

40 3 0
                                    

Eu citesc.
Sună tata.
- Ce faci?
- Citesc!
- Să iai permisul și să vii după mine, undeva pe la ora 21 în satul nou.
- Bine.

Eu continui să citesc.
Sună tata.
- Dacă te întreabă mama unde pleci, spune-i că te duci să te plimbi.
- Bine.

Eu mă îmbrac.
Vine mama.
- Unde pleci?
- Plec, vesel și distrat, cu un aer că totul e în regulă.


Ora 20:10 îmi pun căciula și ies .
-Doamne, ninge!
Bine am făcut că i-am luat căștile lui Costea. Îmi pusesem o piesă, OK Go - I won't Let You Go.

Îl sun pe Matei și îi spun că ninge, el spune că știe și râdem.

Continui să merg. Am pus căștile și i-am dat drumul la piesă. Niciodată n-am dansat pe drumul ală. Sunetele au început să joace pe timpan, timpanul pe creier, creierul a strigat inima și împreuna mi-a mișcat și degetele și picioarele și ochii și genele și stomacul. Mergeam și strigam pentru că ningea. Era zăpadă pe drum. Zăpadă și eu eram în ghete. Am uitat de destinație. Am uitat de tot. Era muzica și infinitul lumii. Odată ajuns cu primul felinar mă umpleam de bucurie și bucuria ieșea pe ochi și nas. Mă simțeam infinit și geniu, mă simțeam copil și astronaut. Alunecam prin mijlocul șoselei. Și-mi alunecau și gândurile nu știu unde. Mă opream sub felinare și strigam ''Doamne''. Am întâlnit un om care fotografia și vorbea nu știu cu cine.

- Unde te duci?
- La Hâncești!!!
- Pe jos?
- Da mă!
- Ești nebun!

Dacă drumul era cu felinare plecam.

Ajung la destinația. Intru în casă. Mă salut cu toți și mă pun la masă. Încep să ascult atent.
Ies afară și-l aștept pe tata. Mă gândesc ''Ce face ea?! Se bucură! Aștepta mult asta.'' Pornesc spre casă.
Tata.
- Vrei să mai mergi?
- Da.
- Haidem la Hâncești.
- Haidem.

Mergeam și era frumos. Ningea și tata își lăuda anvelopele.
Tata.
- Mai tare.
Eu mai tare.
Tata.
- Mai încet.
Eu mai încet.
Tata.
- Nu chiar așa.
Eu simțeam.

Ajungem și bem cafea. Tata se duce să bea șampanie cu un prieten. Eu  sun pe Costea. Mă cer să plec. Spune că ai zece minute. Ajung la Costea deranjând un taxist pentru că nu pusesm farurile de întâlnire. Opresc mașina de vreo trei ori și atrag atenția altora. O opream pentru că stătea în viteza a 2-a. Mă salut cu toți și vorbesc puțin cu Costea. Mă salut încă odată și plec. Îl iau pe tata și plecăm. El vorbește ceva.

- Dacă nu e sfadă nu e nici dragoste.
Apoi mai explică câte ceva.Eu ascult și înțeleg. Apoi spun.

- Gata a trecut și e în trecut!
- Da.

Dă muzica mai tare și acolo cântă Don't worry child. Eu zâmbesc și el dansează. Zâmbesc și el dansează.

Ai ajuns la finalul capitolelor publicate.

⏰ Ultima actualizare: Jan 05, 2015 ⏰

Adaugă această povestire la Biblioteca ta pentru a primi notificări despre capitolele noi!

IeriUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum