Black Squad (The Biography)

1. Unde a inceput totul

As putea sa incep prin a va spune totul exact de la radacini, dar este destul de plictisitor.
Asa ca ne prefacem ca totul se intampla intr un mod mai... interesant :)

—————————————————————

    *perspectiva Cioti*

Ok deci sa recapitulez: sunt blocat in camera asta inca o ora doar cu persoane pe care nu le suport, ce dragut. Am invatat deja orice detaliu din camera, un perete este negru, 2 sunt albi si al 3 lea este integral din sticla ce reprezinta si geamurile de la etajul 3 al institutiei in care ma aflu si de unde vreau sa plec cat mai repede. Pe masa se afla o vaza trista cu niste flori aproape ofilite. In mijloc este o masa la care stam toti acum si asteptam sa se termine sedinta.

Eu: Putem sa ne hotaram mai repede daca ne implicam sau nu ca sa pot pleca de aici? Ma plictisiti si decat sa mai stau un minut cu voi as prefera sa ma arunc de aici.
?: N ai decat, dar nu cred ca este favorabil pentru tine. Chiar te incurajez avand in vedere ca daca nu mai esti tu, atunci partea ta de 20% din profit imi revine mie.
Eu: Ti se misca gura dar eu nu aud nimic. Vor sa semneze sau nu?
?: De asta ma ocup eu chiar... *uitandu se la ceas* acum! Sedinta s a terminat, sunteti liberi toti.
Eu: Multumesc Doamne!
?: Nu e nevoie sa ma divinizezi, doar o sa lucram impreuna de acum. Ia dosarele astea si lasa le la departamentul de la etajul 7. Spune le ca sunt de la mine.
Eu: Am inteles domnisoara Iancu.

   Camera se elibereaza destul de lent. Cand ma duc spre lift ma uit in spate si o vad stand la biroul ei, cu spatele la mine si privind apusul. Iancu Bianca este o fata tanara, sau cel putin asa se mentine. La prima vedere nu ai spune ca este una dintre cei mai renumiti corporatisti, cu o gramada de persoane ce lucreaza pentru ea. O mica parte din afacere o mosteneste de la parintii ei, dar la doar cativa ani dupa ce ea a preluat controlul total pe firma a reusit sa o faca de 10 ori mai renumita decat era. Ea e renumita pentru succesul ei extrem de rapid, dar si pentru faptul ca nu se stie cum de a reusit. Anumite persoane sustin ca este implicata in mai multe treburi murdare, dar nimeni nu stie nimic in mod sigur. Pana la urma cine ar putea sa scrie un articol in ziar sau o stire pentru tv in care sa apara ceva rau despre ea? Tot ce se publica in orasul asta trece prima data prin mainile si privirea ei.

  Intre timp liftul opreste, cobor la departamentul de la etajul 7 si ma duc sa las teancul de acte pe care il am de sus.

Eu: Buna! Ioana e aici?
?: Da, vine imed...
Ioana: Buna Cioti, ce te aduce azi aici?
Eu: Sefa m a trimis sa las astea pe maini bune, si in cine pot sa am mai mare incredere de la tot etajul asta daca nu in tine?
Ioana: Mai, tu zici bine ce zici acolo. Lasa ma sa vad ce mi ai adus.

  Ioana ia teancul si se uita prin el. Trece prin toate extrem de repede dupa care da din cap in semn ca aproba.

Ioana: Apropo Cioti, cand mai treci pe aici si nu ma gasesti poti sa apelezi la Patricia. E mai noua pe aici dar am luat o sub aripa mea si o sa o invat tot ce stiu!
Eu: Ok, mersi Ioana, pe mai tarziu.
Ioana: Asa sa fie!

   Iau liftul pana la parter. Ajung jos si ies din cladire. Nu am chef absolut deloc sa merg pe jos acasa. Ce bine era daca aveam motorul acum dar nuu, Alex, tu trebuie sa faci tu ce faci cat sa ajunga in service.

?: Inteleg ca esti chior, dar nici de auzit nu ma auzi?
Eu: doamne Stryker nu e vina mea ca apari peste tot pe unde sunt eu. Da chiar, ce cauti aici?
Stryker: m am gandit si eu ca poate vrei sa treci sa iti iei motorul si nu vrei sa te duci pe jos, dar daca e asa scuze, o sa plec...
Eu: Nici sa nu incerci.

  Stryker imi arunca o casca, ma urc pe motorul lui si el conduce pana la service de unde pot sa imi iau puiul.
   In scurt timp ajungem si acolo.

Eu: Am venit sa iau ce am lasat ieri.
?: Scuze a plecat la amanet puiule.
Eu: 100% Vasi, 100%. Lasa glumele ca n am timp acu, poate maine.
Vasi: Gata ma ce te ambalezi asa. Vrea si omu sa faca o gluma cu tine cand te vede.
Eu: Da chiar, tu ce cauti aici?
Vasi: Am venit pentru treaba aia, stii tu.
Eu: Si ai rezolvat ceva?
Vasi: Carne noua, prospaturi, le cer cu 2 lei mai mult taxa cand vin sa faca plinu pt ei.

  Vasi avea un service, dar banii lui nu veneau doar de acolo. Facea angajari in perioada asta doar ca sa nu para dubioasa treaba.

Vasi: Ia o si vezi cum o mai tabacesti si data viitoare. Pana la urma cum ai reusit acum? Inca nu mi ai zis..
Stryker: Curse, asa a reusit
Vasi: Pai daca va mananca... pe mine sa nu ma chemati ma...
Eu: Nu am stiut ca inca te ai mai baga
Vasi: Tataia e batran da nici chiar asa

   Adevarul e ca de la Vasile nu poti sa ai asteptari pentru ca niciodata nu esti sigur de ce ar putea sa faca sau ce decizie ar putea sa ia, asta e farmecu lui pana la urma (pe langa golitul de doze de bere si de sticle de bautura la petreceri si pe langa faptul ca poate sa agate femele de la 14 la 41 de ani)

 
       *Perspectiva Stryker*

    Astept sa isi recupereze Cioti motorul ca sa rezolvam ce avem de facut in seara asta si sa ma duc acasa linistit.

Eu: Mai ai ma mult?
Cioti: Imediat bag niste carbuni si plecam
Eu: Deci mergem la cursa aia diseara?
Cioti: Da. Am auzit ca o sa fim super multi si premiul e destul de mare pentru castigator
Eu: Vrei sa o jucam corect sau il iau pe Vasile sa il bagam la taiat de frane?
Cioti: In mod normal as juca toata treaba corect pentru ca nu imi e frica de absolut nimeni din orasul asta, dar am auzit ca nu suntem chiar singuri... o sa avem companie de la alta banda cu un renume nu prea placut pentru noi.
Eu: Despre cine e vorba?

   Niciodata nu l am mai vazut pe Cioti sa apeleze la lucruri de genu pentru ca ii era frica de competitie. O facea mai mult din amuzament. Se distra cand vedea persoanele de pe motor cum accelereaza in blana, dar mai mult iubea sa vada frica din ei cand realizau ca nu au frane si nu au cum sa incetineasca.

Cioti: Nu stiu nici eu prea multe. Mi a zis cineva ca e vorba de unii care s au mutat aici de putin timp si diseara isi fac aparitia pentru prima data la un eveniment asa important. Pana acum au participat doar la curse mici din zona si le au castigat pe toate, dar la cati bani sunt in joc nu ma risc, sincer.
Eu: Ok. Deja e tarziu, mergem?
Cioti: Hai

   Ne urcam pe motoare si mergem la locul stabilit. Cursa din seara asta are loc la fostul aeroport de aici. Normal ca nimic din toate astea nu e legal, dar din cate am inteles pentru asta o sa fie sefa lui Cioti de la munca. Ea finanteaza evenimentul si este in onoarea succesului ei la munca, avand relatii cu tot ce inseamna politie nu cred ca o sa avem probleme.
    Ajungem mai devreme decat credeam si incepem sa ne antrenam. Facem un traseu asemanator si asteptam sa vina toata lumea.

Cioti: Am vorbit cu Vasile, se baga si el in seara asta
Eu: Cat timp e cu noi chiar ma bucur
Cioti: Normal ca e de partea noastra, dar il cred capabil daca o sa castigam sa ia toti banii si sa plece cu ei.

    Lumea incepe sa se adune. Apar cativa motociclisti neimportanti, cateva persoane ce au venit doar sa priveasca sau sa puna pariuri, si asa mai departe.

Cioti: Ioana ce faci aici?
Ioana: Pai m a trimis domnisoara Iancu; practic eu strang banii si ma ocup de pariuri
Cioti: Nu te vad facand asta dar ok
Ioana: Sincer nici eu nu ma vedeam pana cand nu m a pus ea sa o ajut, dar nici nu am ceva mai bun de facut in seara asta.
Eu: Ba Cioti, da unde sunt ma aia de care iti e asa frica?
Cioti: In primul rand nu imi e frica de nimeni, in al doilea rand nici nu ma intereseaza daca vin sau daca nu vin, cu atat mai bine daca se decid sa nu-

    Propozitia lui Cioti a fost intrerupta de sunetele unor motoare ce se auzeau fix din spatele lui
    Ne intoarcem sa vedem cine a mai aparut, dar din pacate nu vedeam nimic de farurile lor. Adevarul e ca motoarele se aud destul de ciudat, nu suna cum ar trebui sa sune, e un sunet destul de dubios, dar adevarul e ca sunt atat de frumoase. Toate sunt in culori diferite si pare sa aiba un design special, atat de deosebit unul fata de altul dar foarte asemanator.
     Cineva vine cu un microfon si face deschiderea cursei. Ne punem fiecare la locurile noastre, pregatiti de inceperea acesteia. Nu pot spune ca sunt speriat si nici emotionat, dar sunt foarte curios de cum va decurge cursa, mai ales dupa cele spuse de Cioti.
     Brusc toate gandurile mele sunt intrerupte de un sunet aproape dureros de tare, urmat doar se liniste. Doar liniste. Dupa cateva secunde incep sa aud ceva ca un tiuit. Privirea imi e neclara. Totul se face negru si simt cum pierd controlul asupra corpului meu; aud infundat niste pasi grabiti si oameni care tipa.
    Nu vad si nu aud nimic.

Sfarsitul primului capitol.