The love it's like a suicide

O zi obijnuită , cred .. .

Era o dimineaţă banală în cartierul 7Street .

Nu prea ştiu cu ce să încep ..poate ar trebuii să mă prezint . Mă numesc Ryan , am 21 de ani , un job obijnuit ca contabil ucigându-mi ochii în faţa unui ecran de cam 26 de cm . Locuiesc în cartierul 7Street de când m-am născut , iar părinţii mei au decedat când aveam 17 ani . Să fiu sincer .. sunt un tip cam ciudat , nu am prietenii , iar cât despre capitolul ''' iubire '' stau cam sub nivelul -1 . Prima şi cam ultima mea prietenă a fost în clasa a VII - a . Mă rog .. '' prietenii '' mei pentru ca să nu mă simt singur sunt PC-ul şi ăămmm ... câinele meu Aquila . Dar , cum spuneam era o dimineaţă banală de Sâmbătă , pe scurt weekend .. îmi trecuse cam toată oboseala şi trebuia să-mi găsesc ceva de făcut , în cartierul meu erau mulţi pensionari , iar vecinul de alături , un băiat care sincer mă înţelegeam chiar foarte ok cu el , s-a mutat cu mult timp în urmă , casa de alături rămasă logic , goală. Era 5 pm , Aquila părea foarte jucăuşă aşa că m-am hotărât să o scot puţin prin cartier , la o plimbare . În faţa casei de alături , unde după cum am spus şi în rândul trecut era goală , văd o dubiţă mare şi neagră , iar în mijlocul drumului foarte multe cutii de carton şi bagaje , deodată văd ieşind din marea dubiţă neagră o fată , nu am putut să o văd mai exact la faţă , dar observasem că era singură şi se chinuia cu bagajele , atât de atent am fost la ea încât uitasem complet că aveam uşa deschisă la casă iar Aquila nu avea lesa pusă la gât . Aquila foarte energică find , a ieşit din casă şi a alergat până la casa vecină unde se afla desigur şi fata misterioasă , de unde o '' întâmpină '' cu lătrături şi desigur că începe să sară pe ea şi să o lingă pe faţă . În momentul acela m-am panicat , nu vroiam să am vre'un vecin care să nu mă înghită , îmi ajungea că nici măcar o persoană cu care să ies din când în când nu aveam , aşa că alerg disperat după Aquila .