Accidentul.

Schimbările

La un moment dat simteam ceva ce mă strângea de deget, îmi era cald și mă simteam foarte obosită,am încercat să îmi dau seama ce se întâmplă,am deschis ochii putin câte putin..ceva ma trăgea înapoi, îmi era foarte greu,dar am reușit. M-am trezit într-un pat de spital alb și rece,eram singură în salon,nu înțelegeam nimic,singurul lucru de care aveam habar era ca stiam sigur ca e dimineața,deoarece tocmai rasarea soarele.
M-am dat jos din pat foarte greu dar singurul lucru care il aveam in cap era sa găsesc pe cineva care sa imi explice ce se întâmplă. Am ieșit pe un hol lung,interminabil,care imi dădea fiori,am început sa merg înspre nici eu nu știam unde. La un moment dat am intrat intr-o baie,unde era o oglindă acolo am văzut că sunt bandajata la cap si ca fiind vopsita parul imi crescuse de la radacina vre-o 4 cm,asta mi-a dat de gândit,nu înțelegeam ce si cum.
Iesind din baie vrând să caut pe cineva,alerga spre mine o asistenta.
-hei! De ce
Te-ai ridicat din pat? Se putea întâmpla ceva grav pana acum,vino in salonul tau.
-Dar ce s-a întâmplat cu mine? Sunt moarta?
-Nu prostuto,nu esti moarta..daca erai moarta erai la morga,nu la spital.
-Dar ce s-a întâmplat? Maria e bine???
-Nu stiu cine e Maria.
-Trebuie sa te trag de
Limba sa imi spui ceva?
-Nu fi rautacioasa,dupa ce vom ajungemin salonul tau îți voi explica tot.

Ajungând in salon,m-a reconectat la aparatul care imi verifica bataile inimii,si o perfuzie.
- Deci ce s-a întâmplat??
-Sa începem cu începutul..
Ai fost lovită de o ma..
-Da imi amintesc,mai departe.
-Ai fost adusă la noi,cu răni grave,foarte grave..peste câteva zile urma sa te deconectam de la aparat.
-Poftim?!!! De ce??
-deoarece ai stat mult in coma si nu mai aveai prea multe șanse sa trăiește,iar faptul ca încă esti in viata,ma uimește.
-Scuzati-ma,dar cat am stat in coma?
-3luni.
-Cat?!!! Sunteți sigura?
-Da,foarte sigura.
-asta înseamnă ca
Toată vacanța de vara am petrecut-o intr-un spital ?
-Da,dar nu ar trebui sa te preocupe chestia asta,bucura-te ca ai scăpat cu viață.
Au trecut câteva secunde si liniștea s-a lăsat,gându-ma ce este mai grav : ca mi-am petrecut toată vacanța de vara "dormind" sau ca peste câteva zile încep școala.
-Scuzati-ma,dar peste cat timp încep școala?
-Mai ai doar câteva zile
-câte mai exact?
-4.
-le voi petrece tot aici?
-depinde de volutia ta,apropo,cum te simți?
-mai bine ca atunci cand m-am trezit.
-asta e semn bun.
-aș mai avea câteva întrebări..
-sigur,te ascult.
- cât timp am fost în comă,cine m-a vizitat?
-Mama ta,o fata care mi se părea deodată cu tine,și un băiat de vre-o 19-20 despre care am înțeles că are o legătură cu accidentul,dar nu știu exact care ar fi aia,am fost mult mai preocupati se starea ta de sănătate.
Am stat câteva secunde pe gânduri si ma gândeam ca ar fii Robb acel băiat. Când deodată pe ușă intră un băiat chipeș,șaten cu ochii verzi și corp Atletic și cu o față ce îți lăsa să îi vezi îngrijorarea din ochi. Avea un buchet de flori în mână,niște flori foarte frumoase.
-bună ai venit la țanc cu florile,celelalte tocmai le aruncasem,deoarece s-au ofilit.
-Vă mulțumesc doamna asistenta că aveți grijă la detalii.
Se oprește câteva secunde și ma privește în gol,nu se aștepta la asta,sunt sigură.
- Bună! Sunt Jesse,ne cunoaștem?
-Hei,sunt Tom,încântat.