POVESTI EROTICE

The protector! x2

  Ne îndreptam spre parcare, bmw-ul meu negru se aflase în ultimul rând, el, căruia nu îi cunosc numele dar îmi este protector se apropie de un Mustang negru.

  -Care îți este numele? Il întrebam din mers, analizândul.

-Iulian. Se întoarse si îmi zâmbise.

Nu vreau sa fie nimic între noi, doar sex. Dacă va fi ca un cățeluș din urma mea, macar sa fie ceva bun de folos.

-Hai sa facem o cursă cu mașina.

Ii zic eu, deblocând mașina mea și îi fac cu ochiu.

Pornesc motorul, scoțând un mârâit puternic , zâmbesc drăcește.

-Sa vedem în ce stare ești Iulian!

Nu ma auzea nimeni, ma aflase în mașina și ieșind deja pe stradă. El din urma mea își făcea prezența. Ma lăsase pe mine prima în față.

Am accelerat de pe loc, adrenalina se simțise în tot corpul meu. Il vedeam din geamuri cum accelera, își bate joc ori nu știe a conduce?

Niște mașini din urma Mustangu-lui apăru, Iulian tot observase asta, ce dracu se întâmplase ? Mașini nu prea sunt la ora asta târzie, mai ales acum prin aceasta pădurice cu strade înguste.

Telefonul îmi sună, răspund și pun pe speaker.

-Alo? Christina ?

Era Iulian, ma uit la Mustangul lui cum îmi dă din faruri.

-Oamenii din urma noastră ne urmăresc încă din club.

Cum naiba ?

Iulian a luat o viteză mai mare, punându-se în fața mea.

-Acum se începe adevarata cursă, ține-te după mine, trebuie sa ne piardă urma.

  Iulian era cu mult mai mult în fața mea, înseamnă ca omul ăsta poate multe și eu care îl credeam de nimic bun.

Aveam doar un metru distanta de mașina lui, eu ma mai uitam din urma mașinii mele dacă ne mai urmăresc acei oameni, se țineau pe urmele noastre ca niste curcani.

Era o curbă mare, nu încetineam din a accelera pedala de viteză, oamenii din urma noastra faceau stop-uri, fricoșii naibii!

La câțiva metri de acea curbă, Iulian făcuse dreapta, o luase printr-o străduță mult mai îngustă, mai apoi făcuse încă odata la dreapta si ambii ieșisem pe o strada întunecată, doar copacii împrejur, nici-o casa nu iese la iveală, doar stâlpurile cu lumină și luna de pe cer.

Observ prin oglinda retrovizoare ca cățelușii nu mai erau, pierdeau urmele noastre, posibil sa o fi luat alta parte a dreptei.

Musstang-ul se oprise, îmi pun si eu mașina din urma lui. Răsuflu ușurată și neînțelegând cine doamne Dumnezeule sunt ăia și de ce ne urmăreau? Mai exact, de ce mă urmăreau și ce vor de la mine?!

Ies din mașină si ma îndrept cu pași apăsați spre Iulian, care era așezat pe capota mașinii cu țigara în gură.

-Domnule Protector, spuneti-mi si mie cine dracu a fost bolnavii ăia care ne urmăreau ?! îl întrebam eu cu voce tare, nu îmi pasă ca ma va auzi cineva, ca nimeni nu era, suntem în mijlocul pădurii singuri.

-Tatăl tau ma luat pe mine pentru a te proteja chiar de acei oameni Christina! zice cu un glas calm, la care eu vreau sa izbucnesc acum de nervi.

-Da ce au oamenii ăia cu mine dreacu? Ce vor de la noi?

-Nu știm deocamdată de ce și cine-s, oamenii noștri lucrează la asta între timp eu trebuie sa te protejez.