Intodeauna privesc catre orizont , imi place sa ma las purtata de vant si sa uit pentru cateva secunde de problemele pe care viata le are . Imi amintesc cu drag de clipele petrecute cu ei , de imbratisarile calduroase ale mamei , de pupicii de noapte buna si de bataiile cu perne moi dintre mine si fratele meu . Cateodata , visez cu ochii deschisi ,imi imaginez multe lucruri , unele semanand cu secvente din filme , dar care stiu ca niciodata nu se vor intampla . Acum , totul e diferit ; un oras diferit , alti prieteni – care , sincer , inca nu ma cunosc cu adevarat , care ma judeca fara sa stie cine sunt sau cine am fost - ,o facultate noua . Dar asta e viata , nu poti sta mereu intr-un singur loc . Prietenii vin si pleaca , ii pot numi « prieteni adevarati « doar pe cei care m-au inteles intodeauna , care au ramas langa mine indiferent de circumstanta , care nu m-au judecat ; se spune ca cei mai buni prieteni sunt cei din copilarie .
