Apel pierdut

ASTEAPTA

In timp ce noi toti in inconjuram pe Tom telefonul meu suna si tot suna , grabida ma duc la baie pentru a raspunde ....cine poate sa fie decat '' bunul meu prieten''.

-Acum ca stiu cine esti te voi distruge boule!!! Spun eu curajoasa. In acelasi timp ma uit si la bar sperand sa-l vad pe iubitul Mirrei ca vorbeste la telefon....l-am vazut insa nu vorbea la telefon...brusc am simtit un fior rece pe sire spinarii ,gandind ca inca nu am descoperit cine este ''el''!

-Ahhh de ce vorbesti urat ?? Ma intreb cum ii sta lui Mirra moarta???Ma ajuti sa descopar??
-Ce ai copile??? Te-ai lovit la cap ??? Azi ma duc la politie pentru a vedea destinatarul apeluriilor si atunci sa vezi !!!!!

-Vezi tu ...nu ai cum!!!Oricum succes!!

^apel incheiat^

Dupa ce am ajuns la doctor , cu Tom  , m-am oprit la politie . Am inlemnit cand am aflat ca apelul avuse loc din cimitirul orasului (omul ala e nebun??). Am asteptat  timp de doua ore , o femeie mi- a spus sa astept acasa deoarece nu se stia cand vor sosii rezultatele!

*acasa*

Era ora 23:50 asteptam telefonul politiei. intr-un sfarstit suna si telefonul meu. Alerg spre el si raspund stiind ca este politia:

- Alo? Dmnisoara Ella?

-Da! Au sosit rezultatele ?

-Da....numarul de telefon a apartinut lui  Tonny Brown, el a decedat cu 3 luni in urma . Noi credem ca e o farsa ...am inregistrat apelurile si vocea este similara cu a decedatului.

-A....bine va multumesc mult!!!!

-La revedere!

Ma pun inapoi in pat ma uit la ceas era 00:00 ...aproape atipisem si telefonul meu  suna. Ma ridic si raspund ...era ''prietenul meu''

-Ti-am spus ca nu ai cum sa ma gasesti sunt chiar in spatele tau...

Ma uit in spatele meu si vad cum o vaza cade singura , pe jos raman doar cioburi ....speriata imi iau telefonul si ma inchui in baie. Luminiile palpaiau si un planset de copil se auzea usor . Cu credinta am inceput sa murmur o rugaciune, cu cat ma rugam mai mult , cu atat plansetul se auzea mai tare, speriata sar pe geamul de la baie si fug catre poarta...bineinteles ca era inchuiata si cheiile erau sus in camera mea. Speriata incep sa plang si sa tip dupa ajutor.....de nicaieri apare un grup de persoane, fericita ma calmez usor.

-Ma scuzati.....imi puteti deschide poarte....se deschide fara chei pe afara, este si pe senzor .

Inima imi batea foarte tare, cand grupul se apropie observ ca fiecare om avea o lumanare aprinsa in mana....cad in genunchi si inchid ochii......