Soarele începea să trimită primele sale raze care luminau zorile unei noi zile.
Hanul grecului Ipsilanti , la care am tras peste noapte , are camere curate , așternuturi moi si odihnitoare și bucate bune.
E cam piperat la preț , dar cum nu am găsit locuri libere la alt han ,
am fost nevoit sa înnoptez aici.
După oboseala drumului , o mâncare bună și un așternut moale mi-au prilejuit un somn strașnic , ca al pruncului sătul care doarme neântors o noapte întreagă.
Din somnul dulce m-a trezit ultimul cântec al unui cocoș mai leneș .
Lenea cocoșului cred că era din cauza vârstei înaintate a orătaniei.
Dar asta nu e o piedică pentru hangiul Ipsilantis care o să taie într-o bună zi bietul cocoș , o să-l fiarbă două zile si o să-l vândă mușteriilor înfometați de la han , zicându-le că e carne de pui ieșit din ou în primăvara asta.
Am mai zăbovit puțin până ce m-am hotărât să ies din odaie si să cobor jos ca să mă pregătesc de plecare.
Coborând incet pe scară , văd pe Ipsilanti turnând o carafă pântecoasă cu apă în damigeana cu vin aflată în spatele tejghelei...
- Ce faci Ipsilanti ? Botezi , botezi ? Credeam că numai popii au datoria să boteze , nu și hangii !
Auzindu-mă , Ipsilanti sări ca ars și ascunse repede carafa cu apă.
- Înălțimea Ta! Cum păcatele mele să credeți așa țeva despre grec Ipsilanti ? Grec Ipsilanti , hangiu cinstit , Înălțimea Ta. Ipsilanti nu vrut să boteze vinul . Ipsilanti vrut doar să spele damigeana veche de drojdia care rămas de la vin.
- Bine , bine . Fie cum zici. Ceva de mâncare se gasește in hanul ăsta , ca să-mi astâmpăr foamea înainte de a mă așterne la drum ?
- Cum să nu , Înalțimea Ta ? Pentru mușterii de soi , întotdeauna găsim țeva.
- Bine. Umblă la cămară , vezi poate gasești niscaiva afumătură și niște ouă.
-Îndată , Înălțimea Ta. Poate după asemenea desfătare ar merge și o ulcică de vin . Am un vin de Cotnari vechi de trei ani .....
-Bine. Unde ții vinul ăla , în damigeana din dosul tejghelei ?
-Vai , nu , Înalțimea Ta. Pentru oameni de vază ca domnia ta , avem in pivniță numai vinuri alese.
-Bine , adu-mi atunci și niște vin. Și până termin de mâncat , dă poruncă unei slugi să-mi pregătească armăsarul de drum .
- Am înțeles , Înălțimea Ta! făcu hangiul o plecăciune și ieși.
..........................................
Odată ieșit pe poarta hanului , nu am făcut decât cațiva pași că văd o țigancă ce voia să-mi zică ceva :
-Să trăiești , boiarule ! Dă și la baba un bănuț , să fie de pomană , că m-așteaptă cinci puradei acasă !
-Dar bărbat nu ai , care să aducă bani in casă ? Și ai putea și tu să muncești in loc să cerșești.
-Să-ți dea Domnul sănătate , boiarule. Bărbatu-miu s-o prăpădit acu mulți ani . Și eu nu pot să muncesc , boiarule , că sufăr de reumă .
-Bine , ia un bănuț.
-Haoleu , boiarule, nu fi zgârcit , mai dă la baba doi banuți , că ești om bogat și în schimb ți-oi ghici ce-ți aduce viitorul.
-Mi-a zis căpitanul Stăniloaie , fie-i țărâna ușoară , că tot lângă hanul ăsta i-a ghicit o țigancă în palmă și i-a zis că o să trăiască până la 90 de ani. Nu cumva erai tot tu ?
-Nu , boiarule , să mă trăznească Cel de Sus , să mor , dacă eu am fost. Eu zic numai adevărul , nu ca alte tigănci , care minte omul , numai să ia banii.
-Bine , bine. Uite incă doi bănuți și ghicitul ține-l pentru tine, nu cred în așa ceva. Și mă și grăbesc...
-Ba-ți ghicesc , boiarule , cum să nu-ți ghicesc , să nu-ți fie cu supărare.
Că mi-ai dat niște bănuti , trăiască familia ta , așa că trebuie să fac si eu măcar atâta lucru pentru matale.
...și înainte de a apuca eu să mai zic ceva , îmi luă mâna și o duse mai aproape de ochi , să poată desluși liniile din palmă.
- Aaaaa! Boiarule , văz acilea că matale nu ești om de rând.
Văz în palma lu matale , că te bucuri de încrederea mărimilor care cârmuiesc țara. Te afli între apropiații domnului țarii , Măria Sa Ștefan.
Văd că te așteaptă multe cumpene și primejdii , dar o să treci de toate cu bine și o să ai bătrânețe liniștite lângă copii și nepoți.
Boiarule , nu mai gasești în punga ce atârna la brâu niște bănuți care nu-ți fac trebuintă ? Că ți-am ghicit de bine .....
-Te ții de bietul creștin ca scaietele de oaie. Bine , iți mai dau niște bănuți ca să ai câte un bănuț pentru fiecare puradel. Câți ziceai că ai ?
- Șapte , boiarule . Șapte puradei.
-Păi ziceai mai devreme că ai cinci. Sau nu am auzit eu bine ?
-Așa e , boiarule , dar sunt borțoasa și am visat că fac gemeni. Și atunci o sa fie taman șapte.
- Hai , mai ține doi bănuți . Cu ăilalți trei , ai cinci , ai pentru fiecare. Și dacă vrei mai mulți bani , cunosc pe cineva care are o tăbăcărie și are trebuință de oameni care să lucreze la el. Ei ? Ce zici ?
În acel moment aud o hărmalaie mare pe uliță. Mă întorc să văd ce e și atunci țiganca o luă din loc , uitând că are reumă și cu o viteză care ar fi pus pe gânduri orice iepure curajos.
CITEȘTI
Pe vremea lui Ștefan cel Mare
Historical FictionO misiune dată de Ștefan cel Mare unui credincios cavaler , ne oferă prilejul sa cunoaștem o altă față a istoriei. O istorie mai prietenoasă și mai hazlie. Această carte carte conține pe lângă întâmplări si personaje fictive , multe întâmplări și f...