"NO RAIN, NO FLOWERS"
Paginile sfâșiate cu mânie din caietul aproape terminat zac nevinovate în coșul de gunoi plin cu idei ce își spun nesfârșit trăirile.Stiloul alunecă încrezător pe primele rânduri, însă se pierde odată cu adâncimea poveștii prea greu de împărtășit.Metaforele devin sufocante și dificil de urmărit, fiind înțelese pe deplin doar de mintea mea încurcată.
Imaginația nu lipsește din filmul propriu regizat, ce rulează continuu prin frazele rătăcite, fără un sens anume.Talentul pe care credeam că îl stăpânesc se evaporă cu fiecare minut lipsit de inspirație, sfârșind în a lăsa povestea pierdută într-un colț întunecat.
Privesc obosită dezordinea ce s-a așternut dizgrațios pe biroul care abia se mai zărește de haosul ce îl înconjoară și oftez zgomotos, respingând somnul insistent.Pleoapele cad greoaie peste ochii chinuiți de lumina lămpii, oferindu-mi un moment pașnic în prezența greierilor.De nenumărate ori tentativa mea prostească de a juca rolul unui scriitor se destramă cu primul fir greșit, încât visul pe care îl țin captiv de ceva timp moare precum o floare fără ocrotirea ploii.Am format cu amărăciune o casetă imaginară, prin care răsună dureros vocile pline de ură și râsetele batjocoritoare.
Fiecare zi se repetă până la cel mai neînsemnat detaliu și surprinzător am învățat mecanic acest ritual.Sunt rătăcită într-o mulțime necunoscută, chinuită de amintiri pe jumătate întregi, cărora nu le mai pot găsi finalul oricât de mult l-aș căuta.Particip în nume de spectator la piesa vieții mele, unde personajele nu există, în timp ce eu joc un rol neimportant pe o scenă goală, cu locuri complet pustii.Voi ajunge lent, dar periculos de sigur, să mă pierd odată cu presiunea timpului nemuritor.
Liniștea este perturbată de tonul de apel al telefonului și știu negreșit cine se află mișelește ascuns după acel ecran.Faptul că sună o dată la trei zile nu schimbă absolut nimic, părerea mea va rămâne strâns bătută în cuie.Nu are decât să-și smulgă tot părul din cap, iar mai apoi să-l lipească la loc,în final tot nepăsătoare voi fi. A ieșit cu nesimțire din viața mea, lăsând în urmă numai tristețe,iar acum dorește compasiune din moment ce toți oamenii fug de el fără a privi cu regret în spate.Iertarea trebuie căutată atent prin fapte, nu vorbe presărate cu zahăr, deoarece...
Nu îți lași familia să moară!
CITEȘTI
EFECTUL FLUTURELUI
Romance"Uită-te lent spre cer, unde furtuna se întețește și privește pierdută spre fulgerul ce spintecă albastrul infinit, precum ura mea se oglindește în ochii tăi limpezi."
