◆Primul cuvant din ultima fraza, pe un nou petic de piele ce apara lichidul vietii mele fade, fara rost!◆
◆Astazi le-am scris tuturor bilete de ramas-bun din pertea noastra.◆
◆Sper ca vor intelege, dar asta e imposibil, ei cred ca sunt nebun.◆
Eu nu sunt nebun, eu nu sunt om, eu nu sunt nimic. Eu nu exist.
◆Aseara rasfoiam iar albumele noastre.◆
◆Am vazut o poza in care purtai lantisorul pe care eu ti l-am daruit.◆
◆Un lantisor simplu, din argint, frumos si fragil asa ca tine.◆
◆Iti mai amintesti cum si cand ti l-am dat?◆
◆Era ziua in care tu implineai varsta maturitatii.◆
◆Am dat o petrecere draguta, un bal defapt.◆
◆La miezul noptii te-am dus in gradina cu trandafiri si ti-am asezat usor lantisorul la gat, sarutandu-ti delicat ceafa.◆
◆Cand ai vazut nu ai vrut sa il accepti.. Tipic tu!◆
◆Eu ti-am spus ca de acum acesta este lucrul tau norocos, ca intr-o zi vei avea pe deget un inel la fel de fin, simpu si frumos.◆
◆In rest am dansat. Am fost doar noi.◆
◆Asta sa fim noi? Doi indragostiti pierduti printre trandafiri?◆
◆Poate ca da, poate ca nu, cine stie cine suntem si unde traim.◆
◆In acea noapte mi-ai promis ca vei deveni a mea si asa s-a intamplat.◆
◆In acea seara, la varsta maturitatii am avut prima noapte.◆
◆Cea mai frumoasa si dulce noapte. Atat de pasionala si delicata.◆
◆Inca imi pot aminti toate acele soapte fierbinti, pot retrai si resimti totul.◆
◆Sund dependent de corpul tau, de atingerea ta si de sufletul tau. ◆
◆Sunt un nenorocit de dependent care nu mai are cale de intoarcere!◆
◆Scumpo, nu vreau sa ma intorc, vreau ca dependenta sa ma omoare!◆
◆Mai trebuie sa imi iei corpul, in rest mi-ai luat totul!◆
***
Nesatisfacator! Oribil chiar! Imi pare rau ca va dezamagesc.
Cred ca nici nu mai cititi cartea asta....
Oricum, repet intrebarea din capitolul precedent. Cu cine sa fie penultima carte? Cu Zayn sau cu Louis?
