◆Stii, intotdeauna cand am fost pus sa imi descriu iubita...◆
◆In timp ce toti ceilalti isi descriau prietenele ca fiind cele mai frumoase, rafinate, sexy sau alte cuvinte dulci.◆
◆Eu raspundeam aproape monosilabic ca esti simpla.◆
◆Asta era tot ceea ce spuneam. Simplul cuvant simplu.◆
◆Acum, stand langa trupul tau rece si aproape lipsit de viata, ma gandesc de ce raspund asa mereu.◆
◆Pentru tine, scumpo, cuvintele sunt de prisos. Dar tu esti simpla.◆
◆Esti simpla ca si ploaia. Da, este comparatia corecta.◆
◆Neveea tu esti ca si ploaia, atat de melodioasa, atat de frumoasa, atat de simpla.◆
◆As vrea sa te ridici in momentul asta si sa plecam de aici, departe de tot si de toate!◆
◆Sa traim in simplitatea noastra si sa ne simtim bine.◆
◆As vrea sa te strang in brate si s-ati incalzesc trupusorul inghetat, rece ca si o ploaie tomnatica.◆
◆Ah, as vrea sa fac atat de multe, dar stiu ca mai este putin, putin pana cand vom pleca.◆
◆Imagineaza-ti, vom fi doar noi, singuri pe veci.◆
◆As vrea sa fac asta acum, dar inca nu e timpul, trebuie ca tu sa faci pasul decisiv, eu deja am ales.◆
◆Mi-ai promis ca ma vei iubi mereu, ca vom trece prin orice ne e sortit impreuna.◆
◆Mi-ai spus ca vom intra in jocul vietii, dar scumpo, ce facem daca viata nu ne mai vrea in jocul ei?◆
◆Eu cred ca ar trebui sa ne creem popriul joc, jocul nostru simplu.◆
