@AllexisChristianne cred că așa este atunci când te gândești mult la ceva. De la cartea asta presupun că ai și așteptări, de aceea nu poți scrie orice. Și când te forțezi să faci ceva, îți piere cheful. De obicei, când te depărtezi de scris, de tot adică, practic faci o pauză, o pauză de la idei, de la personaje, de la orice replică ai vrea să scrii. Din câte am văzut, chiar și pe la alții, pare mai liniștitor atunci când scrii la altceva, poate nu neapărat ceva pe care să vrei să o dezvolți și să devină deodată ceva important. Ci pur și simplu ceva unde să poți scrie doar pentru a-ți aduna ideile undeva, atunci când nu ai unde. Și așa poți avea în continuare tangențe cu scrisul, continui să faci ce îți place, dar fără să existe acea așteptare, acea pretenție la ceva de un anumit nivel. Fără stres, fără ștersături prin paragrafe. Ceva ce nu simți neapărat nevoia să îl schimbi, ci pur și simplu scrii ce vrei, fiindcă știi deja că este o lucrare începută în scop eliberator. Și, oricum, din mediu, din cărți, filme și melodii, o să îți vină din nou idei la prima carte, doar că într-un mod mai natural. Cel puțin așa gândesc eu, că ar trebui să țină și de inspirație și de plăcerea de a scrie. Mi se pare trist să te privezi de tot de scris, pentru că el în sine mi se pare o pasiune. Și ceva mai mult, normal, de aceea există și dorința de a progresa, dar el tot o pasiune este. Și cititul la fel, dar asta este o altă discuție. A, și ca să nu crezi că vreau doar să scrii la altceva, poate fi și o carte păstrată în schițe. Dovadă că nu am scopuri ascunse
