tabitacuraciuc
Unirea de azi
Ascultă trompetele tare cum sună
În marșul de oaste a mii de români.
Cu inimi de viață, de laude pline
La marea unire cu toți vin și vin.
Dar toate sunt umbre pierdute-n decenii,
Căci astăzi e veacul aproape-mplinit
Și nu mai e nimeni la Alba să spună
Că vrem România un stat întregit.
Că de la '89 dorim libertate
Și sângele alții și-au dat pentru ea,
Primit-am plecarea în țări depărtate
Lăsând țara dragă cu greul în ea.
Veniți azi în țară, românii plecați,
Căci fără de voi ne simțim tot mai slabi!
În urmă-i unirea cu anii trecuți,
Ne-așteaptă 'nainte unirea de azi.
tabitacuraciuc
Floare de crin
Ce palidă răsare luna încet pe cer,
Ce-ntunecată-i zarea și stelele cum pier,
Pier printre norii asprii ce-alunecă-n văzduh
Iar seara-i tot mai tristă, mai plină de zăduf.
Ce singură mi-e casa în liniștea-i de jar,
Mai singură sunt eu azi cu-al meu tăcut amar,
Și-mi zboară gândul grabnic, cu pasul mai iuțit
Spre tine, tot spre tine, spre visul ne-mplinit.
Cu inima de piatră ce se topește-n flori,
Pășesc totuși spre tine s-o umpli de culori,
Pășesc să -mi dai speranța din seri triste de mai,
Când mă priveai în față, un crin când îmi păreai.
Dar azi e toamna-n suflet, speranțele se duc
Iar visele-și iau zborul din aripi fluturând,
E toamnă și-n grădină flori nu mai sunt de mult,
Dar floarea ta e încă puternică în vânt.
Ești singura mea floare și-astept să te găsesc,
Te caut printre toate, nu pot să reușesc,
Te țin adânc în suflet și-n inimă trăiești,
Aștept și aștept ziua să văd că mă privești...
tabitacuraciuc
Toate scuzele
Iarta-mă, căci nu am scuze
Să le-aștern în fața ta,
Mamă, pentru timpul care
Neglijat-am viața ta.
Pentru ziua nesfârșită
Când tarziu tu adormeai,
Obosită, istovită
Fără ajutor erai.
Pentru depărtarea noastră
Și că nu te-am mai sunat,
Prea de multe ori fusese,
Iar tu numai ai oftat.
Ai oftat și-ai plâns în șoaptă,
Tu mereu m-ai așteptat,
Eu plecat-am fost departe
Timpul nost' l-am neglijat.
Te-am lăsat tot obosită.
Mamă, te-ai îmbolnăvit.
Toate scuzele aduse
Nu te-au însănătoșit.
Ești răpusă azi și slabă,
Mama mea,îmi pare rău.
La ce-ar folosi o scuza
De la copilașul tău?
Doar regretul și căința
Azi mă însoțesc pe drum,
Vreau să mă întorc la tine,
Dragă mamă, chiar acum.
Să te văd în poarta casei
Așteptând și-n ochii tăi
Să văd lacrime cum joacă-n
Bucurii și intristari...
Și-aș vrea să te strâng în brațe,
Să rămân la pieptul tău,
Fiindcă lumea e prea rece
Pentru copilașul tău.
Fiindcă-i viața-i prea grăbită
Și n-am timp să lăcrimez,
Să zâmbesc, să-ți spun de mine
Și să te îmbrățișez.
Însă azi sunt tot departe,
Tu tot mă aștepti în prag,
Am s-ajung cu trenu-n seara,
Știu c-ai să m-aștepți cu drag...
Chiar dacă ești obosită,
Geană n-ai să pui pe ochi,
Până-a ta fiică iubită
N-a ajuns bine de tot...
Căci ești mamă și-ai un suflet
Și o inimă cerească
Și-aș dori să stau cu tine,
Să nu mai plec niciodată...
Da. Am fost cândva departe,
Dar acum ne-om întâlni.
Toate scuzele din lume
Nu ne vor mai despărți.
tabitacuraciuc
Pentru proba a 2-a.
tabitacuraciuc
Toamnă în sufletul meu
E toamnă în sufletul meu,
Și-acum printre frunze căzute,
Te caut, te caut mereu
Cu mâinile-mi reci, amorțite...
E toamnă și visele-mi zbor
Departe, odată cu tine.
Le simt cum îmi pleacă încet
Sunt ca niște păsări străine.
E rece acum și aș vrea,
La fel ca și ploaia ce bate
Ușor în ferestrele vechi,
Să las lacrimi calde în noapte.
E toamnă în sufletul meu
Și visele-au aripi spre zare,
Ca păsări în stoluri pornesc,
Mă lasă în urmă cu jale.
Mă lasă în drum și-n noroi
Cu inima udă de ploaie,
Cu ochii uscați de-așteptări
Și versuri tăcute pe-o foaie.
Străină mă lasă mereu,
În cuibul lăsat tot în urmă,
O pasare slab-am rămas
Cu visele-mi care se curmă.
Eu totuși aș vrea să aștept,
Să stau mai departe de veghe.
Cât inima-mi bate în piept
Și-n zare un punct se mai vede.
Speranța că poate revii
Mă ține în viață și iarna,
E toamnă și da, ai plecat,
Dar nu vine și primavara?
E toamnă, dar nu pe vecii,
Că orice-anotimp vine, pleacă.
Te-aștept ca din nou să-mi revii
Cu gândul și inima-ntreagă...
Ca pasărea-n cuibu-mi străin,
Aștept și-am să mor de-așteptare,
Ca iar să văd stoluri cum vin
Odată cu tine în zare.
CasandraMariaKovacs
As putea sa ma inscriu in concursul de poezi? Știu că e târziu dar chiar imi place sa scriu
CasandraMariaKovacs
@ CasandraMariaKovacs ai vrea te rog sa arunci o privire peste poezia mea si sa îți dai cu parerea într-un mesj privat
•
Reply
tabitacuraciuc
Pentru concursul de poezii. Nu am avut altfel cum sa ti-o trimit ca mi s-a stricat telefonul.
tabitacuraciuc
Te aștept
E noapte încă-n satul meu departe
Și câinii latră jalnic către lună,
Obloanele la case toate-s trase,
E frig și întuneric pentru mine.
E-atâta liniște în jur, în noapte,
Se-aud mașini ce vizitează drumul,
Un greier cântă cântece de jale,
Și eu aștept... O șoaptă peste umbre.
Te-aștept. În noaptea albă de-așteptare,
Sa-ți aud pașii lin venind în zbor,
Să mai zăresc un zâmbet peste încruntare
Și să te-aud vorbind așa ușor...
Te aștept. Dar poate au să treacă zile
Și-n pragul meu n-ai să apari zâmbind,
De-ar trece totuși anii peste mine,
Te-aș aștepta să vii spre zări privind.
Te-aștept. Și-aș vrea atunci, în ziua-ceea,
Să cad la pieptul tău, să lăcrimez,
Că ai venit, n-am așteptat degeaba,
Și-oriunde,-am să-ți promit, eu te urmez.
aproape-ocean
Mulțumesc mult pentru follow ❤❤❤❤