tabitacuraciuc
Unirea de azi Ascultă trompetele tare cum sună În marșul de oaste a mii de români. Cu inimi de viață, de laude pline La marea unire cu toți vin și vin. Dar toate sunt umbre pierdute-n decenii, Căci astăzi e veacul aproape-mplinit Și nu mai e nimeni la Alba să spună Că vrem România un stat întregit. Că de la '89 dorim libertate Și sângele alții și-au dat pentru ea, Primit-am plecarea în țări depărtate Lăsând țara dragă cu greul în ea. Veniți azi în țară, românii plecați, Căci fără de voi ne simțim tot mai slabi! În urmă-i unirea cu anii trecuți, Ne-așteaptă 'nainte unirea de azi.
tabitacuraciuc
Floare de crin Ce palidă răsare luna încet pe cer, Ce-ntunecată-i zarea și stelele cum pier, Pier printre norii asprii ce-alunecă-n văzduh Iar seara-i tot mai tristă, mai plină de zăduf. Ce singură mi-e casa în liniștea-i de jar, Mai singură sunt eu azi cu-al meu tăcut amar, Și-mi zboară gândul grabnic, cu pasul mai iuțit Spre tine, tot spre tine, spre visul ne-mplinit. Cu inima de piatră ce se topește-n flori, Pășesc totuși spre tine s-o umpli de culori, Pășesc să -mi dai speranța din seri triste de mai, Când mă priveai în față, un crin când îmi păreai. Dar azi e toamna-n suflet, speranțele se duc Iar visele-și iau zborul din aripi fluturând, E toamnă și-n grădină flori nu mai sunt de mult, Dar floarea ta e încă puternică în vânt. Ești singura mea floare și-astept să te găsesc, Te caut printre toate, nu pot să reușesc, Te țin adânc în suflet și-n inimă trăiești, Aștept și aștept ziua să văd că mă privești...
tabitacuraciuc
Toate scuzele Iarta-mă, căci nu am scuze Să le-aștern în fața ta, Mamă, pentru timpul care Neglijat-am viața ta. Pentru ziua nesfârșită Când tarziu tu adormeai, Obosită, istovită Fără ajutor erai. Pentru depărtarea noastră Și că nu te-am mai sunat, Prea de multe ori fusese, Iar tu numai ai oftat. Ai oftat și-ai plâns în șoaptă, Tu mereu m-ai așteptat, Eu plecat-am fost departe Timpul nost' l-am neglijat. Te-am lăsat tot obosită. Mamă, te-ai îmbolnăvit. Toate scuzele aduse Nu te-au însănătoșit. Ești răpusă azi și slabă, Mama mea,îmi pare rău. La ce-ar folosi o scuza De la copilașul tău? Doar regretul și căința Azi mă însoțesc pe drum, Vreau să mă întorc la tine, Dragă mamă, chiar acum. Să te văd în poarta casei Așteptând și-n ochii tăi Să văd lacrime cum joacă-n Bucurii și intristari... Și-aș vrea să te strâng în brațe, Să rămân la pieptul tău, Fiindcă lumea e prea rece Pentru copilașul tău. Fiindcă-i viața-i prea grăbită Și n-am timp să lăcrimez, Să zâmbesc, să-ți spun de mine Și să te îmbrățișez. Însă azi sunt tot departe, Tu tot mă aștepti în prag, Am s-ajung cu trenu-n seara, Știu c-ai să m-aștepți cu drag... Chiar dacă ești obosită, Geană n-ai să pui pe ochi, Până-a ta fiică iubită N-a ajuns bine de tot... Căci ești mamă și-ai un suflet Și o inimă cerească Și-aș dori să stau cu tine, Să nu mai plec niciodată... Da. Am fost cândva departe, Dar acum ne-om întâlni. Toate scuzele din lume Nu ne vor mai despărți.
tabitacuraciuc
Pentru proba a 2-a.
tabitacuraciuc
Toamnă în sufletul meu E toamnă în sufletul meu, Și-acum printre frunze căzute, Te caut, te caut mereu Cu mâinile-mi reci, amorțite... E toamnă și visele-mi zbor Departe, odată cu tine. Le simt cum îmi pleacă încet Sunt ca niște păsări străine. E rece acum și aș vrea, La fel ca și ploaia ce bate Ușor în ferestrele vechi, Să las lacrimi calde în noapte. E toamnă în sufletul meu Și visele-au aripi spre zare, Ca păsări în stoluri pornesc, Mă lasă în urmă cu jale. Mă lasă în drum și-n noroi Cu inima udă de ploaie, Cu ochii uscați de-așteptări Și versuri tăcute pe-o foaie. Străină mă lasă mereu, În cuibul lăsat tot în urmă, O pasare slab-am rămas Cu visele-mi care se curmă. Eu totuși aș vrea să aștept, Să stau mai departe de veghe. Cât inima-mi bate în piept Și-n zare un punct se mai vede. Speranța că poate revii Mă ține în viață și iarna, E toamnă și da, ai plecat, Dar nu vine și primavara? E toamnă, dar nu pe vecii, Că orice-anotimp vine, pleacă. Te-aștept ca din nou să-mi revii Cu gândul și inima-ntreagă... Ca pasărea-n cuibu-mi străin, Aștept și-am să mor de-așteptare, Ca iar să văd stoluri cum vin Odată cu tine în zare.
CasandraMariaKovacs
As putea sa ma inscriu in concursul de poezi? Știu că e târziu dar chiar imi place sa scriu
CasandraMariaKovacs
@ CasandraMariaKovacs ai vrea te rog sa arunci o privire peste poezia mea si sa îți dai cu parerea într-un mesj privat
•
Reply
tabitacuraciuc
Pentru concursul de poezii. Nu am avut altfel cum sa ti-o trimit ca mi s-a stricat telefonul.
tabitacuraciuc
Te aștept E noapte încă-n satul meu departe Și câinii latră jalnic către lună, Obloanele la case toate-s trase, E frig și întuneric pentru mine. E-atâta liniște în jur, în noapte, Se-aud mașini ce vizitează drumul, Un greier cântă cântece de jale, Și eu aștept... O șoaptă peste umbre. Te-aștept. În noaptea albă de-așteptare, Sa-ți aud pașii lin venind în zbor, Să mai zăresc un zâmbet peste încruntare Și să te-aud vorbind așa ușor... Te aștept. Dar poate au să treacă zile Și-n pragul meu n-ai să apari zâmbind, De-ar trece totuși anii peste mine, Te-aș aștepta să vii spre zări privind. Te-aștept. Și-aș vrea atunci, în ziua-ceea, Să cad la pieptul tău, să lăcrimez, Că ai venit, n-am așteptat degeaba, Și-oriunde,-am să-ți promit, eu te urmez.
aproape-ocean
Mulțumesc mult pentru follow ❤❤❤❤