scepticism

mărturisire (II)
          	
          	Mă uit la scierile mele vechi și mă minunez la cît de străine îmi par. Sînt alta acum, scrisul mi s-a modificat. Nu-mi dau seama cînd s-a produs mutația asta atît în fibra mea lăuntrică, cît și în condeiul meu. 
          	
          	

haesuiulia

@scepticism vin aici după luni bune.... parcă totul se transformă și noi creștem și pare așa o copilărie orice am fi scris vreodată 
          	  doar că e și nostalgic și frumos și
          	    ce dor îmi e să te recitesc ❤️ sper ca esti bine✨
Reply

scepticism

mărturisire (II)
          
          Mă uit la scierile mele vechi și mă minunez la cît de străine îmi par. Sînt alta acum, scrisul mi s-a modificat. Nu-mi dau seama cînd s-a produs mutația asta atît în fibra mea lăuntrică, cît și în condeiul meu. 
          
          

haesuiulia

@scepticism vin aici după luni bune.... parcă totul se transformă și noi creștem și pare așa o copilărie orice am fi scris vreodată 
            doar că e și nostalgic și frumos și
              ce dor îmi e să te recitesc ❤️ sper ca esti bine✨
Reply

scepticism

《Cine a bătut în noapte lucitoare cuie
          să-și prindă haina plină de lumină?
          Pe apa morții către sursa lină
          viori cu gâtul ridicate șuie.
          Bună dimineața în struna ta - Cine poate înțelege
          călătoria cu valuri la subțioară?
          Ce lege neștiută va culege
          struna ușoară?
          Nu vine nimeni nu mai pleacă
          și-n așteptare meșterul tâmplar
          din cercuri de tulpină mai cioplește oleacă
          pentru auz un proaspăt mădular.
          Ceva cum e antena de albină ori furnică
          prin care cugetul de-a dreptul să pătrundă,
          cu vântul sparte la muchii se despică
          miezul să apară tânăr fremătător de undă.
          Tot prin cântare a trecut la pas
          prin toamnă-vară timp nedefinit
          marele - voinicul - contrabas
          spre locul calm de odihnit.
          Suntem matrozi desprinși din lumea întreagă
          o stea pătată cu pământuri rare, moi,
          face podoabă cu vechi locuri din vetre, de la noi,
          să înflorească pânze, corabia dezleagă.》
          
          
          Stradivarius, poem scris de Constant Tonegaru în închisoare

AzelElyon

@ scepticism  Superb...
Reply

NyxNotte

un înger a murit când ai arhivat toate lucrările 
          o să îmi amintesc mereu cu drag de tine :) 

scepticism

@NyxNotte îți mulțumesc mult de tot!! da, sînt bine, tu cum ești?
Reply

NyxNotte

Haha, bineînțeles că da! Mi-aș fi dorit să fi interacționat mai mult cu tine în perioada 2020-2022, căci te numărai printre puținele potențiale ale wattpad-ului. Sper că ești bine tho <3 
Reply

scepticism

@NyxNotte chiar crezi asta?
Reply

haesuiulia

faptul că mi ai scris mesaj si am deschis pagina ta si nu mai văd nimic scris
          nu
          faptul că mi am instalat wattpad special ca sa recitesc câteva creații ce imi plăceau in trecut si nu mai sunt
          nu
          faptul că încă trăiesc și îmi doresc să te stiu bine si
          nu
          nu stiu 
          de fapt ce mă aduce aici
          sunt recunoscătoare și putin confuză
          și uh
          a trecut atat de mult timp

scepticism

@ haesuiulia  da, a trecut mult timp. toate lucrările mele sînt în ciorne, sufăr de o nesiguranță poetică. poate o să le republic la un moment dat, cîndva...
Reply