Flawless

Capitolul 2

 Nu imi pasa cine "m-a scapat"chiar daca sunt necioplita asta e. Nu am chef de nimic azi. Imediat dupa ce Roger imi da drumul plec fara sa intorc capul, auzind vag replica acida adresata baiatului necunoscut:
  - Ce te bagi tu fatalule?
Dar nu aud niciun raspuns.
Inaintez pe coridor pana la sala 14 care de altfel este clasa mea. Ma asez in ultima banca pentru ca acolo nu bat camerele si pot motai putin mai ales ca istoria este cea mai plictisitoare ora.
Profesorul Goslov este cel mai batran profesor din liceul meu caruia nu trebuie sa ii lipseasca nici o clasa de a XI-a, asadar nu am avut cum sa scap de el. Ma intreb deseori de ce naiba nu iese la pensie?! Dar asta e doar o alta intrebare fara raspuns.
Cred ca are in jur de 65-70 de ani, are o barba gigantica si are parul carunt, dar cert e ca se tine bine bosorogul.
Dupa ce face prezenta imi pun castile in urechi si ma asez cu capul pe banca. Deodata un bubuit se aude la capul ceea ce ma face sa tresar. Oops... Profu' sta langa banca mea batand din picior.
- Domnisoara Karis Miller, vreau sa repeti ultima propozitie pe care am spus-o.
- Aaaa... Domnisoara Karis Miller, vreau sa repeti ultima propozitie pe care am spus-o.
- Miller, ce facem aici? Ne tragem de sireturi?
- Imi cer scuze, dar n-am sireturile desfacute.
- Deci continui... Bine! Maine vreau sa imi prezinti "Al 2-lea razboi mondial" , cu lux de amanunte si nu ma intereseaza de unde le iei.
Pare nervos, dar sa vezi ce nervoasa sunt eu. De unde dracu sa fac eu rost de astea acum?!
- Ma scuzati! Spun eu incercand sa par neafectata.
Clopotelul nu intarzie se se auda si pornesc drept spre biblioteca. Nu am mai fost de mult aici si pare ca s-a schimbat un pic. Mirosul de praf imi invadeaza narile si stranutul nu intarzie sa rabufneasca, iar in momentul urmator toti tocilarii catre mine:
- Shht!
Ete scart. Ce sa le povestesc. Intru in raionul cu carti istorice si vad un baiat cu parul cafeniu si de la spate pare bine facut cu geaca lui de piele ce ii sugruma bratele. Ma apropii sa caut cartea de care am nevoie si tocmai ce o zaresc la 2 rafturi mai mult de mana mea intinsa.
Baiatul de langa mine se intoarce si se uita ciudat. Are ochii albastri ca apa marii si poarta un tricou negru pe sub geaca. Abia acum observ ca e imbracat tot in negru. Hmm.. Interesant baiatul.
Ma tot holbez la cartea aia afurisita si nu stiu ce sa fac. Sa ma duc sa iau scara sau sa-l rog pe baiatul necunoscut sa ma ajute?
- Hei! Poti sa imi dai si mie cartea aceea de sus?
- Hopaa.. Tu esti fata de la aparatul de cafea?
- Aa, da. Deci poti sa imi dai cartea aia?
Sa inteleg ca el este "salvatorul" meu. Puteam sa scap si singura de Roger. De parca ar fi prima data.
- N-ai uitat nimic?
- Hai mi-o dai sau nu?
- Cuvintele magice. Spune el ridicand sugestiv dintr-o spranceana.
- Te rog! Imi dau ochii peste cap.
- Cum ma rogi?
Deja ma exaspereaza. Pfff.
- Te rog frumos!
- Si... Pe cine rogi?
- Pe tine! Zic deja vizibil nervoasa inclestandu-mi pumnul.
- Si cine sunt eu?
- De unde dracu vrei sa stiu?! Zi mi-o dai?
- Hmm.. Eu sunt Alexander Bernier, tu?
- Karis Miller. Deci, Alexander imi dai te rog frumos cartea aia de sus odata?
El imi ia in sfarsit cartea si o rasfoieste putin apoi spune:
- O fata ca tine nu pare interesata prea mult de istorie. Sau ma insel? Spunand acestea imi intinde cartea, iar eu o iau fara retineri.
- Nici n-ai habar...cat urasc istoria. Mersi.
- N-ai pentru ce. Ne mai vedem, spune si face cu ochiul.