Adierea ii flutura parul auriu. Ochii ei negri ca abanosul erau inchisi sub presiunea dorintei distrugatoare. Doar o secunda ii mai trebuia sa fie una cu pamantul. De pe acoperisul blocului inalt se putea observa traficul agitat si multi oameni, in aparenta fericiti, ceea ce nu facea decat sa ii alimenteze dorinta pe care o avea. Cu mintea usor ametita de vodka facu un pas, iar apoi incet inca unul. Atunci cazu, izbind astfaltul, distrugand tot ce a mai ramas din fiinta ei, stivindu-i trupul, sangele-i prelingandu-se imprejur formand fundalul tragic al acestei nonexistente.
Si asa, in cateva secunde atmosfera banala a unei zi de vineri in cartierul prafuit se transformase intr-un intreg amalgam de suferinta, uimire, contradictii si compatimiri.
CITEȘTI
Flawless
Romance"Dragostea nu e niciodată mai puternică decât atunci când te face să suferi." Mihail Drumeş
