Imi deschid ochii incet si ma ridic lenesa din pat. O alta zi, un alt cosmar.Orfelinatul e din ce in ce mai rau. Nu e mancare pentru atatea guri infometate,paturile sunt cu mult mai putine in comparatie cu numarul copiilor. Nu ma intelegeti gresit eu pot trai cu astea dar copii abia veniti aici plang tot timpul si mie,cel putin, mi se rupe sufletul sa-i aud.
Cum am ajuns aici? Ei bine, sincera sa fiu nici habar nu am. Nu mai imi amintesc nimic de atunci. Mi s-a spus ca in urma cu 6 ani am fost adusa aici din cauza ca parintii mei ma bateau. Lucru pe care nu pot sa-l cred nici pana in ziua de azi . Chestia e ca parintii mei mi-au lasat un cont imens in banca si sunt la cea mai buna si scumpa scoala din oras. Singura explicatie la care ma gandesc e ca poate s-au simtit vinovati pentru ce mi-au facut.
Numele meu e Anastasia. Intr-o saptamana voi implini 18. Asta imseamna ca intr-o saptamana scap din iadul asta numit orfelinat.Sunt blonda cu ochii negrii si sunt mandra sa va spun ca-s tocilara scolii,da ati auzit bine tocilara scolii.
Ceasul imi indica ora 7.10 , deci mai am 20 de minute sa ma pregatesc de scoala. Merg repede si ac un dus dupa care ma imbrac cu uniforma obligtorie ce consta intr-o camasa alba cu manecile pana la coate si o fusta negra din matase cu o palma peste genunchi. Parul mi-l prind intr-o coada de cal si in picioare imi iau tenesii mei albi. Imi iau ghiozdanul de jos si imi salut colegele de camera care se pregateau si ele sa mearga la scoala orfelinatului.
Ies din cladire cu pasi vioi si ma indrept spre scoala care e la aproximativ un kilometru de aici.
Cand ajung imi verific din nou ceasul si rasuflu usurata ca nu am intarziat. Mai erau fix 12 minute pana se suna. Asa ca m-am indreptat spre clasa.
Prima mea ora e mate, una dintre materiile la care excelez.Ca de obicei ma asez in prima banca si astept sa vina profesorul.
Ora a decurs ca de obicei iar pe la jumatatea ei usa s-a deschis si a intrat o fata.Avea parul negru si drept pana la fund, la prima vedere parea mai scunda ca mine. Ochii ei erau verde smarald si nu puteai sa nu te pierzi in ei. M-am uitat la ea si se pare ca nu o recunosteam. Primul lucru care mi-a venit in minte e ca e noua.
-domnisoara William ,va rog, luati loc. Copii astazi avem o eleva noua. Dansa e Emma William si de astazi va fi in clasa voastra.
....................................................................................................................................................
Hei,asta e primul capitol,sper ca v-a placut!
CITEȘTI
My Daily Nightmare
ParanormalAcum 6 ani totul a inceput pentru mine si a fost ca un cosmar. Dar daca trecutul se intoarce cu forta?