My Daily Nightmare

.Capitolul 2

Ema s-a asezat in banca langa bine si m-a salutat cu un zambet kilometric pe fata.

- hei! Eu sunt Ema.

- Buna! Eu sunt Anastasia. imi pare bine !

Cand ora s-a sfarsit am vorbit cu Ema despre diverse si m-am bucurat ca noi doua impartim aceleasi pasiuni. Amanduora ne place sa ascultam formatii ca Linkin Park si Nirvana, ne place scoala, si , sincer ma bucur ca pot vorbi cu cineva altceva decat ultimele trenduri in moda.

Orele au decurs bine in rest . am aflat ca Ema locuieste langa casa parintilor mei. Nu i-am spus ca sunt la orfelinat deoarece nu vreau sa stie nimeni din scoala . mie cel putin mi se pare jenant.

Am plecat spre casa si am decis sa iau autobuzul pentru caa imi era prea lene sa merg pe jos. M-am asezat pe banca de langa statie si am asteptat in liniste autobuzul. Langa statie a oprit o masina gri si din ea a coborat o doamna mai in varsta foarte cunoscuta.

Doamna respectiva a fost una din doamnele care lucrau la orfelinat. Numele dansei e doamna Scartzveiner iar ea a avut grija de mine in primii ani la orfelinat. Dansa e mai scunda de cat mine si de cand o stiu poarta un costum kaki cu pantofi ortopedici si ochelari care ii atarna pe nasul ei carn. Se apropie de mine cu pasi repezi si o fata trista.

-Ana, am o veste nu prea buna pentru tine. Parintii tai au murit ieri intr-un accident de masina.

- Poftim?pe obrazul meu se prelinge o lacrima .

-da,au murit. Vor fi inmormantati peste 2 zile dar eu am venit cu avocatul parintilor tai deoarece ei se pare ca aveau facut testamentul. Tu vei primi toata averea lor. Si chiar acum te vei muta in casa lor.

Toate informatiile acestea noi mi-au facut capul sa explodeze. Sunt fericita ca scap de orfelinat si ma mult in casa un am copilarit dar si trista in acelasi timp ca mi-au murit parintii... nici nu imi amintesc cum aratau...

.................................................................................................................................................................

Hei, ce spuneti de carte?