Jack Pov
Stateam langa ea si o tineam de mana dreapta,aveam lacrimi in ochi dar nu mai vroiam sa plang,nu vroiam sa ma mai vada plangand nu vroiam.Trecusera deja 3 zile si ea si Dylan nu dadeau nici un semn,de ce,de ce ea si nu eu de ce?Atatea intrebari care nu aveau raspuns.Frica m-a cuprins si mai rau pentru ca nu puteam sa imi imaginez viata fara surioara mea mica,pur si simplu nu puteam sa traiesc fara sora mea.Stateam langa ea si am observat niste doctori care fugeau pe hol,am iesit si am vazut ca intra in salonul lui Dylan.Am luat-o la fuga dupa ei si am vazut ca au inceput resuscitarea.Stateam si ma uitam la doctori cum il resuscitau,l-am auzit pe doctor spunand:
-Ora decesului 14:45!
In momentul acela lacrimile au inceput sa imi curga foarte repede.
Lydia Pov
Stateam si ma uitam cum doctorii il resuscitau pe Dylan,avea lacrimi in ochii,imi era frica sa nu ii se intample ceva.Cand am auzit ce a zis doctorul am stat un pic sa procesez si lacrimile au inceput sa curga.Am deschis ochii si numai eram in salonul lui Dylan,eram in salonul meu si stateam in patul ala nenorocit.L-am vazut pe Jack langa mine care avea lacrimi in ochi.
-Jack?spun eu usor.Cand m-a auzit un zambet micut i-a aparut pe fata.
-Lydia,te simti bine?ma intreaba el stergandu-si lacrimile.
-Dylan?il intreb eu.Cand a auzit asta au inceput sa ii curga lacrimi.
-Nu,nu,nu se poate!ii spun eu tipand.El nici macar nu m-a bagat in seama si a plecat din salon.Dupa 5 minute in care m-am gandit la Dylan un doctor a intrat si mi-a zis:
-Am venit sa va consult,sa vad daca sunteti bine.Am dat aprobator din cap si doctorul s-a apropiat de mine.Dupa ce doctorul a plecat i-am vazut pe gemeni cum intra in salon,eu nu i-am bagat in seama si mi-a intors capul spre geam.Jack a venit langa mine si mi-a intins mana.In ea avea lantisorul meu de la Dylan,cand l-am vazut lacrimile au inceput sa imi curga,l-am luat imediat si l-am strans in mana.Jack m-a luat in brate si mi-a zis:
-Imi pare rau!nu i-am zis nimic doar am raspuns la imbratisarea lui calda si iubitoare.
Dupa 3 zile
-Vreau sa merg la inmormantare lui dar sunt blocata in spital!zic eu tipand.
-Nu poti si imi cer mii de scuze dar daca vrei i-au o floare ai pentru tine si probabil mama lui o sa inteleaga!spune Raluka calma,dar totusi nervoasa.M-am intors cu spatele l-a ea si am auzit cum usa se deachide,eu crezand ca Raluka a plecat m-am intor si am vazut 2 ochi albastri care semanau cu cerul dar pe langa ei am vazut-o si pe Raluka nervoasa.
-Oo scuze cred ca am gresit salonul.se scuza baiatul.
-Nu-i nimic!ii spun eu calma Raluka se uita la el si l-a mine si dupa mi-a zis:
-Eu tot i-au o floare in plus pentru tine!
-Ok,dar te rog ia un trandafir alb!Raluka a iesit si dupa am observat ca baiatul statea si se uita la mine:
-Te pot ajuta cu ceva?l-am intrebat eu.
-Ooo scuze vroiam doar sa aflu cum te numesti.
-Lydia,tu?il intreb eu zambind.
-Andrew,deci daca nu te deranjeaza pot sa te intreb ce ai patit?
-Pai cred ca deja stii de accidentul din ziua de Craciun?il intreb eu cu lacrimi in ochi.
-Aaa da,imi pare rau!
-Pentru?
-Pai am auzit ca baiatul a murit.
-Mda baiatul ala fiind iubitul meu.
-Scuze!imi spune el imbratisandu-ma.Nu stiu ce se intampla cu mine dar in bratele lui parca orice suparare trecea.Ma simteam de parca il cunosteam de o viata.
Cel din poza este Andrew si sper sa nu ma injurati ca l-am omorat pe Dylan dar nu mai aveam idei asa ca m-am gandit la asta, va rog scuzati greselile.
