Lanțul Promisunilor

Capitolul I

Odată ajunși în locul unde vom locui de acum înainte am rămas cu gura căscată la asta nu mă așteptam. Era un bloc de vreo 20 de etaje, jos era un domn destul de bătrân care ne-a înmânat 3 seturi de chei și ne-a dorit ședere plăcută, am aflat că îl cheamă Ralph. De îndată ce am ajuns în fața uși cu numărul 17 am luat cheia care de acum va fi a mea și am deschis ușa către o nouă viață. Înăuntru era un adevărat penthouse jos era un living, o bucătărie, o baie de serviciu, o sală de forță, un cinematograf și o terasă. Pe scările ce duceau la etaj am descoperit 5 uși aproape toate ușile erau albe mai puțin prima ușa din stânga care era un albastru închis, evident am știut că aia este camera mea. Mi-am luat bagajele în mână și am tulito pe scări să îmi vad noua cameră nici nu am deschis bine ușa că deja am fost întâmpinată de un miros de proaspăt vopsit. Camera mea era un albastru plăcut asemănător cu cel al ușii, perdele de la balcon erau la fă-l ca ușa, aveam un pat mare cu niște așternuturi negre lângă era o noptieră crem deasupra patului aveam o mică bibliotecă, în colțul celălalt un birou și 2 uși altele decât ușa de la intrare, ambele fiind albe. Am intrat pe prima ușă și am dat peste o baie destul de mare cu o oglindă mare, o cadă și o cabină de duș. După cealaltă ușă am dat peste un dressing cu haine pantofi și genți, visul oricărei adolescente iar în colț era o masă de make-up  cu o oglindă incercuita de becuri iar în dreapta mea alte sertare, de data asta pline cu machiaje. Credeam că visez, locul ăsta nu poate devenii mai bun de atât....am auzit cum cineva intră în cameră și mi-am scos capul pe ușă să văd dacă mama a terminat cina pentru că sunt lihnita.
-Ale, ești gata?
-Mamă, tu vezi asta? Fac eu semn către toată camera.
- Da, este o cameră extrem de frumoasă. Tatăl tău a vorbit cu cei care se ocupau de amenajare și i-a rugat să amenajeze camera ta pe măsura unei adolescente de 18 ani, îți place?
- Dacă îmi place, o ador, îmi pare rău pentru vorbele urâte pe care ți le-am aruncat ție și tatei sper că mă veți ierta.
- Ești fata noastră, normal că te vom ierta, acum hai la masă mâine vom merge să vizităm noua școală.
După o cină delicioasă pregătită de chef mama le mulțumesc alor mei pentru tot ceea ce au făcut și le cer din nou scuze pentru felul în care m-am purtat.
Mă îndrept spre camera mea pregătită să ies în recunoaștere, intru în dressing îmi iau un trening negru adidași în picioare, telefonul și căștile pregătită să fac o plimbare. Ajung în parcul central unde încep cu o alergare ușoară dar la un moment dat mă trezesc chiar înainte de a fi lovită de o tipă pe role până la urmă mă opresc la fel făcând și tipa pe role, își da casca jos și observ că e o blondă micuță și slăbuța cu ochii albaștri care vine înspre mine cu o față de nevinovată.
- Ești bine?
- Da, cred deși a fost la limită
- Eu sunt Emma, îmi cer scuze trebuia să fiu mai atentă
- Eu sunt Alexandra, și da e și vina mea ar fi trebuit să mă uit pe unde merg
- Deci Alexandra, ești nouă pe aici?
- Spune-mi te rog Ale și da, tocmai ce am ajuns împreună cu părinții mei
- Mi se părea mie ceva diferit la tine, ai un accent interesant
- Da, de origine sunt din România tatăl meu lucrează în cadrul armatei și a fost transferat tocmai aici
- Serios? Aste e atât de tare, și câți ani ai?
- 18 ani, dar tu?
- La fel, și ești în ultimul an de liceu nu?
- Din păcate da
În timp ce vorbeam am aflat că Emma era împreună cu câțiva prieteni pe afară, se bucură de weekend....și faza și mai faină e că mergem la același liceu, deci pot spune că fac progrese. I-am cunoscut pe Tim, Charlie, Lora, Abby și Mona toți mergem la același liceu și e imposibil să nu ne intersectăm, după ce am făcut schimb de numere cu fiecare am povestit, le-am spus despre țara mea chiar le-am vorbit în română iar ei au încercat să mă imite. E atât de amuzant să vezi un american care încearcă să îți spună că ești o tipă de treabă. Afară deja se întunecoase iar eu aveam nevoie de somn deci prin urmare am decis să mă întorc acasă cu speranța că mâine va fi tot o zi uimitoare.