Capitolul 28

891 31 5
                                    

Ma apropii de el si il privesc trista. Atatea amintiri imi vin prin cap acum. Atatea momente frumoase, dar in acelasi timp si toate momentele in care m-a facut sa ma simt distrusa.

    -Gaby, zice el cu o privire surprinsa, insa tare fericita.

    -De ce mai chemat aici, Vlad? zic eu, iar in momentul urmator zambetul sau devine trist si indurerat.

    -Trebuie sa vorbim...

    -Vorbeste, nu voi sta aici toata ziua.

    -Imi pare atat...atat de rau.Nu stiu ce sa zic. Te rog iarta-ma. Ma simt ca un idiot. Te rog iarta-ma, spune Vlad lasand sa i se prelinga o lacrima pe obraz.

     -Si mie mi-a parut rau. Si eu m-am simtit ca ultima tarfa de pe pamant. Si eu te-am rugat sa ma ierti, dar nu ai facut-o. Eu de ce as face-o?

    -Te rog, te rog, te rog. Nu stiu ce sa mai fac. Simt ca nu pot rezista fara tine. Te iubesc!

In acel moment am simtit cum inima mea incepea sa planga, incercand sa imi iasa din piept pentru a ajunge la el. Dar nu ma pot intoarce la Vlad. Si el mi-a zis deja ca viata lui ar fi mai buna fara mine in ea. De ce acuma ar vrea sa ma intorc?

    -Vlad, nu ingreuna situatia...

    -Te rog Gaby. Te rog. Fac orice. Doar mai da-mi o sansa. Te rog.

Vlad se apropie de mine si ma imbratiseaza, insa nu ii raspund.

    -Te rog...zice el printre lacrimi.

    -Este prea tarziu. Nu va mai putea fi niciodata ceva intre noi...

     -Nu, te rog nu zi asta.

     -Pa, Vlad.

Ma retrag din stransoare si plec lasandu-l trist si distrus. Exact cum ma simteam si eu. Dupa ce  nu ma mai putea vedea, nu am mai rezitat si am inceput sa plang in hohote.

***

   -Iubire, ai patit ceva? ma intreaba Andy mangaindu-mi fata.

   -Nu-ti face griji, nu am patit nimic.

   -Esti sigura? In ultimele 5 zile nu prea ai fost in apele tale.

   -Serios, sunt bine..

   -Ok...Defapt stiu cum sa te inveselesc,zice el zambind pervers.

Andy se urca peste mine sarutandu-mi gatul senzual, dar cand incearca sa imi dea sutienul jos il opresc.

   -Bine, sigur s-a intamplat ceva.

   -...Doar nu am chef de asta acum...

   -Vad ca nu vrei sa-mi zici. Nu o sa te presez, insa daca ai nevoie de cineva cu care sa vorbesti eu sunt aici, zice el sarutandu-mi fruntea, dupa care pleaca din camera.

Ce am patit. De la intalnirea cu Vlad nu ma pot opri din a ma gandi la el.De ce nu pot? Trebuie sa uit de el si sa ma concentrez pe Andy acum.Totusi atunci cand m-a imbratisat, chiar daca nu am raspuns, am avut un sentiment pe care de mult nu l-am mai simtit. 

Ma ridic din pat si incep sa ma imbrac, dupa care merg in bucataria lui Andy sa mananc ceva. De la un timp am tot stat la el, insa tot ce am facut a fost sa stam la televizor sau sa dormim. Acesta imi da o farfurie cu omleta si se aseaza jos langa mine.

    -Mananca repede, trebuie sa mergem la scoala.

    -Bleah, este ultimul lucru pe care vreau sa-l fac.

    -Haide, rezista, mai sunt doar cateva saptamani pana la vacanta de vara.

    -Mai exact, 2 saptamani si 4 zile.

Dragoste de adolescentiUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum