❤️levi x reader ❤️

Capitolul 4 - Trecutul te urmărește

     După o săptămână de la mirobolanta voastră "distracție" va plimbați prin oras, admirând apusul soarelui. Vă opriți la un magazin, iar el îți ia un suc.
  -E așa de dulce precum ești și tu, îi spui.
  -Cat de dulce? îți zice el ștrengărește
  -Nici macar tu nu știi cât, ursuleț?, îi spui tu provocatoare
   -Ajuta-mă sa descopăr. îți spune el apoi te sărută pasional iar tu îi răspunzi.
Imediat după asta apare un tip înalt, cu geaca de bombardier și ochelari de lăutar. Din fericire, doar tu îl cunoșteai, dar erai conștientă că și ceilalți urmau să afle.
  - Y/n, ai ajus sa fii împreună cu piticu ăla? îți zice el, iar frustrarea deja își face simțită prezența in vocea lui.
  -Suntem doar prieteni!
  -Minti! Nu mai evita sa-mi răspunzi la întrebări, nenorocita mica!
  -Cine e el? întreabă Levi, inca bulversat și confuz de ceea ce se întâmplă.
-El?! E un nimeni. Aaa, stai, am uitat... e un jeg de om ce m-a lăsat că aproape să fiu mâncată de titani, îi spui tu
-Si ce căuta aici?
-Credeam că a murit, dar din cate se vede Universul mai lasa și matraguna printre flori, răsună glasul tau in vâltoarea ciripitului păsărilor.
- Tu cine mai ești și care e problema ta? zice și pițipoanca lui. Nu uita că noi inca n-am terminat-o y/n f/n! , adaugă ea amenințătoare.

     *flashback*

Cu 9 ani in urmă....
  Tot ce puteai auzi era doar vijelia cumplita contopită cu urletele oamenilor...poarta tocmai fusese sparta, iar titanii, torturati de "foamea" chinuitoare au dat buzna în cetate. Singura lor dorința, satisfacția lor supremă, eliminase orice urma de omenie din ei. "Labele" lor mânjite de sânge lăsau urme peste tot, iar în aer plutea un puternic miros de moarte. Fugeai, fugeai... teamă îți strângea sufletul și te lasă fără răsuflare, erai că paralizată.
  - E acolo, e acolooo! Sora mea se află în vâltoarea aceea de criminali! Trebuie sa o salvăm! Mi-ai promis...Mi-ai promis ca.., dar nu mai putu sa continue; potopul de lacrimi năvăli afara. Usturător, arzandu-i chipul, plânsul ei se alatura urletelor celorlalti. Ai  fi alergat înspre sora ei, ai fi strabatut hotare si ai fi trecut si prin foc ca sa-i salvezi cea mai scumpa fiinta de pe lume a prietenei tale...asta daca ai mai si fi putut.
N-a mai fost timp, iar totul s-a întâmplat chiar sub ochii vostri... a fost lăsată să cadă la pământ, iar piciorul butucanos al unuia dintre titani a lovit. A lovit cu atât de multa nerăbdare si sete, apoi privirea lui diabolică ti-a intalnit-o pe a ta. Se prabusise in prapastie...un tipat scurt, dar plin de durere a fost ultimul lucru care a anunțat că încă un om, încă un om nevinovat ce nici macar nu apucase sa descopere lumea sau sa aiba o viata, murise sub teroarea titanilor.
-Ups! Nu mai e... spuse titanul, râzând ca un maniac. Vrei sa i te alaturi, cumva?
Pasii lui se apropiau, inainta falos, de parca salvase un întreg popor de la moarte.
- Nu esti nimic altceva decat un gunoi! Un criminal! ai spus cu disperare. Un, un...dar cuvintele iti rămâneau nod in gat. 
- Si iti e frica? intreba el cu un zâmbet de psihopat.
- Să-mi fie frica?! Nu ma sperii de cineva care nu are nicio putere asupra mea, idiotule!
Ai ramas chiar uimită de curajul pe care l-ai avut sa scoti asa ceva pe gura. Stiai ca daca un caine iti simte frica, va ataca, doar ca pe el l-a enervat asta.
-Acum! O luati! Javra a asta nu merita sa trăiască; presimnt ca va fi o cina bună! scuipa el cuvintele printre dinți.
Poate trebuia sa taci, sa înghiți totul in tine,sa-ti consumi amărăciunea, iar ea pe tine.
Stiai ca ar fi trebuit să găsești o cale sa ai grija de prietena ta, sa mai ai timp sa o sustii moral, sa o ajuti sa treaca peste mortea surorii ei, dar acum totul era in zadar. Erati amandoua ca si moarte...
Ceilalti titani s-au repezit sa te lege ca sa nu poți scăpa, dar tie iti era gândul doar la ce se va întâmpla cu persoana cu care te stii încă de când erați micute, persoana fata de care ai putut să fii tu, sa te deschizi, sa fii înțeleasă.
Grijile deja iti rascoleau sufletul, dar ai ales sa mergi inainte...si sa speri.
Te-ai îndreptat cu o expresie sumbră pe chip si ai asteptat sa vezi ce se intampla...
Ai fi putut scapa in orice moment, ori cel putin puteai incerca sa o faci, dar titanii deja iti priveau prietena cu niste ochi plini de sadism.
Nici macar n-ai mai apucat să-ți iei ramas bun de la ea prin priviri...
Stiai ca amândouă nu veti sfârși pașnic... Dar cum soarta e mereu năstrușnică, nici nu ti-a trecut prin minte ca, vreodată, voi doua ati putea fi dușmani de temut.
*end flashback*

   Iti era greu sa crezi ca ea, cea alaturi de care ai trecut prin atatea, era in viata! Dar ce te ingrijora cel mai mult era faptul ca era atat de respingătoare și ca privirea i se transformase atat de repede intr-una plina de ura. Stia cine esti. Isi daduse seama. Dar nu tu esti vinovată pentru ceea ce se întâmplase cu sora ei. "Ba esti,chiar în totalitate", răsună glasul conștiinței tale,dar alegi sa il ignori. Probabil ca nu mai era nimic de reparat acum...
Erați precum doua straine care se cunosc de o viata.
   Pleosc! În acel moment, palma ta facu contact cu obrazul ei, iar ecoul se auzi pana in depărtări. Ai privit-o trista, apoi ai plecat de acolo.
    Te îndepărtai cu pași mărunți. Ce-ti trecuse prin cap de facusesi asta?...nici tu nu stii. Un om normal ar fi imbratisat-o, ar fi vorbit cu ea, ar fi început să-i spuna cat de dor i-a fost de ea. Trecuseră 9 ani...luna viitoare urmau să se face 10.
   Aproape 10 ani de când nu ti-ai mai văzut prietena,asta pana acum... Ai vazut-o totusi, dar era schimbată.
  - Daca tu îndrăznești să-mi ranesti ceea ce e cel mai important pentru mine, sa stii ca iti pot face si eu la fel! te trezi din cugetare vocea bombardierului si  îl împinse pe Levi.
  
      Te-ai intors rapid...se intampla din nou. Vorbele tale ajungeau din nou sa creeze haos.
  
      Mașinile circulau cu viteza. Levi, luat prin surprindere, se dezechilibra de pe trotuar și...
    Tzzzzz!
   Zgomotul roților masinii rasunara puternic...
    
      Totul se intampla cu incetinitorul, iar timpul parca se oprise. Erai cu sufletul la gură de spaimă...

     Din nou... din nou putea fi  prea tarziu sa mai faci ceva...

   HEEEEI! Am revenit cu un nou capitol pe care, de data asta l-am scris cu o prietena. (prietena e cea care scrie rândurile astea acum:))))-ea l-a început, iar eu l-am terminat😃
  Aici e si contul meu: aianaaxx 🦋🦋✨🍄
Vreau sa va anunt ca de acum si eu voi fi pe cont si vom scrie fiecare cate un capitol, deci data viitoare, Deea va fi cea care îl scrie🐚🌱
   Sper ca v-a placut, iar daca aveti idei chiar va rog sa le lăsați în comentarii!🍭🍜

   Byeeeee
-deea&aianaa
🍄🐧🐣🐝🐞🌸