Poeziile mele

O mângâiere,

Si oftez din greu
Cand pe umarul meu
Eu nu mai iti simt mana
Nu mai stiu cum vocea ta suna

Si cat as vrea sa mai imi oferi
O mangaiere de a ta
Sa ma simt iubita
Sa fiu fata ta
Sa nu mai imi planga inima

Si imi e dor de a ta mangaiere
Si de vorbele tale dulci
Ca o miere
Ce ma alintau
Ce imi strigau numele

Imi lipsesti mamica
Sa mai ma inveti ceva
Ce inca nu stiu
Sa ma mai chemi la masa
Si sa ma mai chemi in sufragerie
Sa te mai vad venind acasa
Sa iti vad chipul zambind si sa fi bucuroasa

Ahh si imi e dor de a ta mangaiere
Sa ma alinti cum numai tu sti
Sa umpli cu vocea ta
O intreaga incapere!

Dar nu te mai vad
Nu te mai aud
Nu te mai simt
Nu te mai zaresc

Numai privind la poze iti mai zambesc
Numai uitandu-ma la cer mai sclipesc
Ca tu mamica...steluta mea
Imi dai din stralucirea ta
Din puterea ta!