Sosirea

915 41 0
                                    

Eu sunt Myun! Am 24 de ani si sunt sora celebrului membru din Exo ChanYeol. Acum 2 ani...parinti nostri au divortat,el a ramas cu tata iar eu cu mama, si ne-am mutat in Romania. Noi doi mereu am tinut legatura,iar acum o luna mi-a facut o propunere care imi va schimba viata ..sa ma mut cu el in Coreea...si cu trupa lui normal.La inceput nu eram sigura de raspunsul meu...imi era frica sa ma duc deoarece eu ma apropii foarte greu de persoane..si nu stiu daca ma voi intelege asa bine cu ei. Maine e plecarea iar eu acum ma chinui sa imi fac bagajele.Intr-un fel chiar ma bucur dar intr-un alt fel sunt speriata. O sa locuiesc cu 12 baieti..care mai sunt si vedete.

Ohh..e ora 12 noaptea si eu nu mi-am terminat bagajul si la ora 9 am avion.

*****

-Si eu te iubesc mama!

-Pa scumpa mea! Sa ai grija de tine da?!

-Sigur mama!

Oh...acum ma asteapta un drum lung cu avionul. Am luat cam 5 reviste dupa mine,un cub rubik,mp3-ul meu si foi si creion pentru desenat ...si astea mi-au ocupat doar 4 ore. Credeam ca o sa mor de plictiseala. Si nici nu puteam sa dorm pentru ca aveam un copil care probabil scapase de la ospiciu si plangea intruna! Dupa alte cateva...minute ...ore am ajuns!

Dupa ce imi recuperez bagajele ma indrept spre o masina de care se rezema un om care tine in mana o foaie cu numele meu.

-Scuzati-ma ...cumva...

-Tu trebuie sa fii Myun nu?!

-Da..

-Urca in masina!

Intru in masina si vad un baiat cu ochelari de soare. Ma uit mirata la el..iar el imi raspunde:

-Nu ma iei in brate surioara?!

-ChanYeol?!

-In persoana!

-Te-ai schimbat atat de mult!

-Mai frumos nu?! Stiam..

-Da..caracterul e acelasi!

Il trag intr-o imbratisare calduroasa si incepem sa ne povestim unul altuia ce mai e nou...

-Tot fara iubit esti?

- Da...

-Lasa ca te conbini tu cu unu' din trupa!

-Mai vedem...

In zece minute ajungem.

Ies din masina si ma holbez la ditamai vila. Era cat Casa Poporului. Nu ma asteptam sa locuiasca doar 12 persoane in ditai' casa. Imi iau bagajele si ne indreptam catre usa mare. Ma simteam atat de ciudat..imi era frica dar eram in acelasi timp si bucuroasa.

"Baby, don't cry," because it's "my turn to cry."Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum