"Baby, don't cry," because it's "my turn to cry."

Plecarea

Dimineata
-Myun! Suna ceasul!aud vocea enervanta a lui Chen.
-Il sun eu mai incolo!zic eu somnoroasa.
-Stai ce?Trebuie sa te trezesti Myun!
-Dar mi-e somn!
-Trebuie sa pleci in Romania! Ai uitat?
-Eu?! No!Gata acum ma trezesc.
Ma ridic incet din pat si ma indrept catre baie unde imi fac rutina de dimineata. Ies repede din baie si observ ca geamantanul meu nu mai era in camera. Imi iau foarte repede hainele pe care mi le pregatisem aseara si fug pe scari. Pe hol nu am dat de nimeni. Probabil ca toata lumea doarme si pe nimeni nu intereseaza ca eu o sa plec pentru o luna din casa asta....
Gandurile imi sunt intrerupe de niste rasete zgomotoase care veneau din bucatarie.
Deschid incet usa si ii vad pe toti asezati la masa iar pe Baekhyun care avea in cap orez.
-Ce faceti aici?intreb eu uimita.
-Pai..Baekhyun vorbea intruna asa ca Chanyeol s-a enervat si i-a turnat in cap orezul.imi explica Suho calm.
-Doamne! Baieti! Voi stiti ca eu intr-o ora am avion si o sa plec din casa asta probabil cam vreo luna?
-Da...spune Luhan trist.
-Si asa va luati la revedere?intreb eu nervoasa.
-Cam asa...zice Chanyeol amuzat.
-Ma rog...nu imi pasa faza cu orezul, eu trebuie sa ajung la aeroport!
-Te vor duce cei din Exo K!imi spune Luhan
-Da! Haideti baieti! Myun esti gata?ma intreaba Suho ridicandu-se de la masa.
-Da.
Toti s-au ridicat de la masa si au venit pe hol cu mine.
-Ok...paii.Pa Xiumin, Luhan, Kris, Lay, Tao si Chen! O sa imi fie foarte dor de voi...zic eu trista.
Ii iau pe fiecare din Exo M in brate si ii salut. Am iesit in fuga din casa alaturi de cei din ExoK abtinandu-ma sa nu plang. Ajunsi la aeroport coboram din masina.
-In 10 minute trebuie sa urci in avion...zice Kai trist.
-Va iubesc baieti!spun asta si ii iau in brate.
-Si noi pe tine!spune D.O.
-Sa ai grija surioara! Si sa o saluti pe mama!
-Normal! Pa baieti!
-Pa Myun..
Urc in avion si ma asez la locul meu.
Dupa cateva ore:
Ahh...Romania! Aer de Romania! Cat timp a trecut?! Foarte diferit de Seoul.
Imi vad parintii si le fac cu mana. O iau la fuga catre ei si ma arunc in bratele lor.
-Mi-a fost dor de voi!!
-Si noua de tine!spune mama fericita
D.O. pov:
Acum ca Myun a plecat ma simt cam singur. Ea era cea care imi lumina diminetile...cea care ma facea mereu sa rad. O luna fara ea...o luna intreaga. Noroc ca il am pe Jong In al meu.
-D.O.! Ce ai de stai asa ganditor? Aproape am ajuns acasa frate!ma intrerupe Kai din gandurile mele.
Tresar imediat si spun:
-Da! Doar ma gandeam la faptul.ca o sa stam o luna fara Myun.
-Vai tu indragostitule!spune Kai amuzat.
-Mai incet ca poate te aude cineva!
-Aa..da! Am uitat ca doar eu stiu.
Mda...doar lui Kai i-am spus ca imi place de Myun desi cred ca si ceilalti si-au dat seama. Acum ca ma gandesc mai bine, nu trebuia sa ii zic lui Kai pentru ca atunci cand o sa se supere pe mine o sa zica la toti...
-Am ajunsss!urla Baekhyun.
-Daa! Acum coboram! Nu mai urla!spune Suho nervos.
-Hai mai repede ca imi e foame!se plange Sehun.
-Dar ai mancat acum o ora!zice Baekhyun nervos.
-What if...zice Sehun indiferent.
-WHAT IF!WHAT IF!Suna ca un nume perfect de melodie.O sa facem o melodie care sa se numeasca asa!zice Chanyeol entuziasmat
-Sigur ca da! Peste cativa ani!spune Kai ironic
-HAI SA COBORAM!spune Baekhyun nervos.
-Gata gata!spune Kai calm.
Dupa aceasta discutie mai aprinsa coboram toti din masina si mergem in casa. La usa ne-a intampinat LuHan.
-Luhaniee!spune Sehun entuziasmat.
-Nu imi mai zice asa!spune Luhan morocanos.
-Bine Lulu!spune Sehun amuzat.
-Stii cat de mult ma enerveaza sa mi se zica "Lulu"! Inceteaza Sehun!spune LuHan nervos.
-Gata gata Lu!Calm.
-Nu imi mai zice Lu!
-Bine Han!
Toti radeam de mica cearta a celor doi amorezi.
-Presimt un divort!ii intrerupe Baekhyun amuzant.
-Lasa ca se impaca ei!spune Suho.
-Incetati! Hai sa mergem Domnule Han!spune Sehun tragandu-l pe Luhan in bucatarie.
-Ce copil mic...spune Kai.
-VAI TU! VEZI CA TE AUD!urla Sehun din bucatarie.
La auzul lui Sehun am bufnit toti in ras, dar cel mai tare Kai.
Lara' s pov:
Dormeam si eu linistita ca un om normal si sunt trezita de rasetele de hiene ale baietilor. Cobor nervoasa si tip:
-Voi aveti idee cat e ceasul? Mai exista si oameni care dorm la ora asta!
-Buna dimineata Lara!spune Kai luandu-ma in brate pe la spate.
-Buna...spun nervoasa
-Ce ai patit Lara? Te-ai trezit cu fata la perete?
-Ha ha ha! Vai ce simpatic esti tu Baekhyun! Nu, doar ca sunetele voastre m-au trezit si asta ma enerveaza.
-E casa noastra, radem cat vrem!ne intrerupe LuHan.
-Si locuiesc si eu in casa asta!
-Daca ma mai enervezi mult nu mai locuiesti!spune Suho nervos
-Adica ce vrei sa spui? Ma dai afara din casa? Daca plec eu pleaca si Kai!
-Stai ce?!Eu nu ma mut din casa asta!spune Kai confuz.
-A, deci nu te muti nu?! Atunci sunt sigura care pleaca.
-Dar nu pleca! Ramai!
-NU!Daca nu sunt dorita aici plec.
-Dar eu te vreu aici!
-Pai restul nu! Ma duc sa imi fac bagajele.
Urc repede scarile si intru in camera mea si a lui Kai. Imi adun toate lucrurile si ma schimb. Cobor târâș cu geamantanul meu gigantic. Aveam lacrimi in ochi si nervii intinsi la maxim.
Deci relatia mea cu Kai e dusa...si il iubesc atat de mult. So lui chiar nu ii pasa. Chiar nu il intereseaza...
Ajung jos si aparent atrag toate privirile.
-Lara...tu chiar pleci?intreaba Kai speriat.
-DA! PA! Mi-a facut placere sa locuiesc cu voi! Kai...eu inca te iubesc, dar nu putem fi impreuna asa ca sa stii ca mereu te voi iubi.spun eu trista abtinandu-ma sa nu plang.
-Lara, nu face asta...si eu te iu ..
-Prea multa drama! Pa Lara!spune Kris plicisit.
-Kris...stiu ca niciodata nu m-ai placut dar...
-Nici un dar! Poti sa pleci! Oricum Kai nu te-a iubit nicioadata! A vrut doar sa se culce cu tine!
-Kai...e adevarat?
-Nu! Lara te iubesc!spune Kai abtinandu-se sa nu planga.
-PA!
Am fugit catre usa deschizand-o si incepand sa alerg.
Il auzeam pe Kai in urma mea care ma striga.
Lacrimile nu incetau sa imi curga din ochi.
Kai continua sa alerge dupa mine si sa ma strige dar nu il bagam in seama.
-Lara! Te iubesc!Opreste-te! Te rog!auzeam intruna aceste cuvinte foarte dureroase,ma faceau sa ma doara si mai rau inima. Nu imi venea sa cred ca persoana ce o iubeam cel mai mult mi-a facut asta.
-Lara...te rog!
Ma opresc brusc si ma intorc la el. Acesta a ajuns foarte repede in fata mea. Ma uitam cu ochii inlacrimati la el.
-Lara...
Nu mai suportam. Pana la urma i-am dat o palma dureroasa peste fata care l-a facut sa taca.

Oh...imi cer miii si miiii si miiii de scuze pentru aceasta intarziere dar chiar nu am putut scrie un timp. Si ma bucur enorm...aproape 1000 de vizionari. Multumesc din suflet ca imi cititi cartea.
P.S: Postez next la 100 de voturi.