La uşă era vecina, care rămasesera şocată de situație, iar biata femeie voia doar să împrumute niste zahar.
Şi după m-am dus si am leşinat de nervi ca o fetiță.
Când m-am trezit era ora 14:35.
Era prea târziu să mă duc la şcoală aşa că m-am dus să fac un duş.
-Oare mereu voi fi trist?
-Oare mereu voi fi dezamăgit?
- Oare mereu voi fi singur?
-Oare???
-Dute dracu de minte tâmpită!!!
Mă duc să mă îmbrac după ce mănânc mă duc să mă antrenez.
Mai întâi mă duc să alerg în parc şi dupa la sală ca să mai fac nişte exerciți.
Bună sper că va plăcut capitolul ştiu că e foarte scurt dar vă promit că următoarele pe care le voi scrie sunt mult mai lungi.
Defapt nu stiu dacă multora le place cartea mea, ce vreau eu de la voi este să lăsaţi un comentatiu cu ce vreţi şi un vot doar la acest capitol si dupa voi continua să postez mai mult.
