Orasul Umbrelor

Capitolul 2 : Plimbare

'' Totul arata amenajat cu bun gust, nu ma gandeam ca va fi asa interesant decor, imi imaginam doar ceva in stilul ala batranesc. '' Sharona ne intampina cu zambetul ei cald ca in vremurile bune, iar Cristine statea intr-un colt si privea reuniunea, mestecand in cestile de cafea. '' Sharona: - Nu ne-am vazut de ceva timp, ce ati crescut !! Se minuna ea.

Felix: - Cred ca sunt in jur de 5 sau 6 ani .

Sawa: - Si noi ne bucuram ca va vedem si o sa ne vedem mai des de acum.

Am sorbit o gura din cafeaua fierbinte plimbandu-mi ochii prin jurul bucatariei.

Sawa: - E super amenajat aici, cine a contribuit la decor si a asezat pe aici a fost un geniu. Sharona si Cristine chicoti. Eu si Felix ne uitam unul la altul putin nedumeriti. 

Felix: - Sa nu imi spui ca tu ai decorat casa Sharona.

Cristine: - Nu, nu. Stii ca ti-am spus la telefon ca tatal vostru va lasa un cadou nu? Casa a fost pregatita de el special pentru voi, e mostenire de generatii, el doar a mai reinnoit locul sa spun asa. 

Sawa: - Nu a mentionat niciodata despre asta. Pai si asta ce ar insemna, ca aceasta este casa noastra?

 Sharona: - Exact, noi nu locuim aici, doar mentinem curatenia si atat.

Sawa: - Super ... 

Felix: - Presupun ca voi nu ramaneti peste noapte.

Sharona: - Daca Cristine doreste sa ramana e in regula, eu nu pot, maine ma trezesc devreme si plec la scoala.

Felix: - Faci cursuri sau ceva? Spune el curios.

Cristine: - Nu, ea e directorul la liceul unde invat eu.

Sawa: - Presupun ca pe Felix il transferi direct in clasa cu Cristine. 

Sharona: - Cu siguranta.

Felix: - Ce bine, macar sa cunosc si eu pe cineva.

Cristine: - Stai tu linistit, iti fac cunostinta cu prietenii mei. 

Sawa: - Ce bine! Mi-ai facut o favoare imensa! Rasuflu usurata.

Felix: -Mai taci! Se uita la mine cu privirea aia a lui aroganta.

Sharona: - Ok, eu trebuie sa plec, am mult de lucru si in seara asta, Felix, ne auzim pe luni la scoala, maine cand aveti timp, vin sa rezolvam cu formalitate. Spune grabita aruncand o privire catre ceas.

Dupa ce a plecat, mi-am aprins o tigara.Am tras din ea de parca nu mai fumasem de ore bune .

Cristine: - Stai linistita, stie ca le rupi. Rade de mine .

Sawa: - Bine de stiut, urasc sa ma ascund cand fumez. Spun eu putin indiferenta.

Felix: - Si ... prietenii tai sunt din clasa?

 Cristine: - O parte din ei, jumate sunt mult mai mari decat noi, locuiesc si invata in Institutul de la marginea orasului.Ar trebui sa veniti si voi , Sharona se cunoaste bine cu Marco, plus de asta am uitat sa mentionez faptul ca se cunoaste cu parintii tai. Am privit spusele ei putin amenintator, deja mi-a pierit cheful, nu inteleg de ce ma deranja atat de rau acest subiect. Intai divortul .. separarea, casa cea noua ..acum asta. Prevad ca in familia asta se ascund stiute si nestiute. Imi miroase a conflicte imense pe viitor .

Sawa: - Cum ai ajuns sa iti faci prieteni tocmai dintr-un astfel de loc? 

Cristine: - Este un oras mic, aici in mare toti se cunosc intre ei.Am crescut aici, si plus de asta locul nu este ceea ce pare a fi .

Felix: - Si ce se preda in Institutul ala? Schimba repede subiectul.

Cristine: -Pe langa cultura generala ca in orice scoala, sunt reprofilati pe Religie, mitologii chestii de genul, latina. Sa vii sa vizitezi locul intr-o zi, Parintele Marco e foarte de gasca. Este un Institut tip internat. E super locul ala, eu si mama avem apartament in apropiere.