In timp ce sotia domnului Lambert era dusa in pature, domnul Lambert a ajuns la liceu si a vazut focul. Cand a ajuns el, era un fum dens si de-abia ca mai puteai vedea scoala. Din departare s-a auzit venind a doua ambulanta. Dintre toti elevii liceului cinci erau arsi, iar o eleva era moarta.
Nu mi-a venit sa cred ca din cauza mea si a pasiunii mele, cea mai buna colega a mea murise. In acel moment, m-am dus la domnul Lambert.
- Buna ziua, domnule Lambert!
- Buna, Marie! N-ai fost la scoala azi?
- Nu, mi-a fost rau de aseara, iar azi cand trebuia sa vin aici, imi era inca rau, asa ca am mai stat acasa.
- Nici eu n-am venit pentru ca cineva mi-a avariat masina.
- Nu pot sa cred. Chiar nu inteleg de ce oamenilor buni li se intampla lucruri rele.
- Multumesc, Marie. Si tu esti o persoana buna. Imi pare extrem de rau pentru colega ta.
I-am zambit si am plecat. Nepasandu-mi de nimic. Tot ce stiam era ca cea care ma sustinea, era prietena mea, ea facea totul pentru mine, ne ajutam la bine si la rau. Dar asta e, trebuie sa uit si sa ma concentrez la ce am de facut.
