Domnul Lambert s-a apropiat de mine, ma cuprins cu mainile sale si mi-a soptit la ureche:
- Vreau sa-i omor! Seamana prea mult cu mama lor.
- Nu, nu, nu, te rog, acesti copii sunt minunati, nu, nu, incepand sa planga.
- Bine, bine. Dar esti de acord sa..., razand.
- Sa ce? Nu ma mai tine in suspans.
- Sa ma sinucid?
I-a luat pistolul din mana si i-a spus:
- Te iubesc! Te-am iubit de cand te-am vazut prima oara. Cum sa te sinucizi?
- Ce am zis mai devreme a fost o gluma. Vroiam sa te intreb daca esti de acord sa...
Domnul Lambert s-a asezat intr-un genunchi, avand un zambet larg si a zis: