Viata unei adolescente

Prima zi de liceu-partea I

*trrr trrrr trrr*
Firar sa fie! *sperita de sunetul alarmei*

Ma ridic lenesa din pat si trag draperiile ce imi intuneca camera. Pornesc muzica si merg spre baie pentru un dus de dimineata.
Ma imbrac cu o pereche de blugi albastrii mulati si un tricou lejer de culoarea piersicii. Imi prind parul lung intr-un coc si cobor la masa.

Ohh... Salut! Numele meu este Nobu Nasaki si am 16 ani nu tocmai fericiti... De ce? Ve-ti vedea...

Aspectul meu fizic... Am un par lung si saten cu usoare tendinte spre blond mai ales vara... Sunt destul de inalta la cei 170 centimetrii ai mei :)) Am ochii caprui si sunt o fata care pare ciudata pe exterior, chiar daca nu sunt... 

La prima vedere par rautacioasa. Dar cand ma cunosti vei vedea ca sunt cu totul diferita.

Astazi este prima mea zi de liceu din clasa a X a. Am fost nevoita sa ma mut cu mama in Tokio din cauza serviciului ei. Din pacate tatal meu nu mi-a putut fi alaturi deoarece a decedat din cauza problemelor de sanatate... *lacrima* astfel am ramas fara tata la o varsa destul de frageta si mai exact la 7 ani.
Insa nu sufar, pentru ca stiu ca ma iubeste oriunde ar fi.

*mergand spre bucatarie*

Mama: Nobu! Grabeste-te! Vei intarzia in prima ta zi de scoala!
Nobu: Nu mai tipa atat! Am destul timp cat sa merg si la shoping inainte!

Mama imi pune o farfurie in fata cu doua felii de paine prajita cu gem si un pahar de suc de portocale natural.

Mama: Grabeste-te!
Nobu: *zicand aproape-n soapta* Mai taci din gura... moara stricata!

Eu si mama nu ne intelegem tocmai bine... De cand tata a murit... am fost asa de suparata si deprimata incat ca m-am izolat mai tot timpul in camera mea, ascultand rock sau uitandu-ma la anime-uri.
Da, sunt un otaku de ani buni. Iubesc anime-urile! 

Ma ridic de la masa, ma incalt cu o pereche de tenesi si plec.

Nobu: Eu am plecat...
Mama: Sa ai grija! - striga in urma mea. Si sa fii atenta la ore! Si sa...
Nobu: Mama! Am 16 ani, nu mai sunt un copil...
Mama: Bine, bine.

Am pornit spre aleea ce ducea catre strada. Mi-am pormit MP3-ul si am dat pe melodia mea preferata. (Nightcore-My demons) Traversez strada si nu am fost atenta cand semaforul se schiba in rosu.

Atunci am auzit o masina claxonand, ce venea cu mare viteza spre mine. Eram atat de panicata incat ca nu ma puteam misca. Pulsul imi crescuse iar picioarele mi se inmuiasera.

Oare acesta sa fie sfarsitul meu?

Hei! Sper ca v-a placut primul capitol al acestei povesti care sper sa creasca din ce in ce mai mult, cu ajutorul vostru ;) Astept pareri si as vrea sa aflu parerea voastra in legutaura cu ce se v-a intampla cu Nobu. V-a fi lovita de masina? Sau o va salva cineva?
Urmatorul capitol va fi postat maine. V-am pupat :*