Căi greșite

Capitolul 1 -Simply Falling

"There goes my heart again

All of this time I thought we were pretending

Nothing looks the same when your eyes are open

Now you're playing these games to keep my heartbeat spinning"

Iyeoka -Simply falling

Hannah PDV.

Ma-ncordez dintr-o data cand simt ca o ameteala m-a cuprins desi nu am ochii inca deschisi,o durere de cap simt cum persista intr-o nesimtire fara margini,simtind mirosul de parfum barbatesc deschid ochii brusc incercand sa-mi dau seama unde ma aflu,realizez ca sunt intr-un pat enorm si evident,strain dar cand imi intorc privirea in partea dreapta a patului sar ca arsa din el cu respiratia taiata incercand sa nu-l trezesc,raman impietrita pe loc frecandu-mi cu palmele ochii obositi incercand sa-mi dau seama daca-s in rai.

Ce naiba?!Nu poate fi adevarat..

Stand inca in picioare langa pat,admir in tacere trupul perfect de barbat.Parul sau saten,corpul sau gol care pare atat de viril..de puternic.Doamne,e un afrodisiac in toata regula!

Ce dracu' caut eu aici?Si de ce nu pot sa-mi aduc aminte de lucrurile pe care le-am facut aseara?Doamne,nu-mi spune..Te rog,soarta,zi-mi ca nu ti-ai batut in halul asta joc de mine doar pentru ca am exagerat aseara cu bautura.Zi-mi ca nu s-a intamplat ce cred eu ca s-a intamplat!Caroline!Doamne,am uitat de ea complet!

Imi caut telefonul in graba si imediat ce-l zaresc langa coltul patului ma aplec sa-l iau si-l verific.

Cacat!73 de apeluri pierdute?!

Realizez ca nu am nici macar o umbra de straie pe mine si caut grabita hainele prin camera dar nu vad decat sutienul meu aruncat pe jos langa usa.

Drace!Unde Doamne iarta-ma sunt restul hainelor?

Caut cu privirea prin toata incaperea,observand aerul sofisticat al camerei cu parchet laminat de un aramiu-inchis,mobila alba moderna dar imediat ce mi zaresc rochia si lenjeria zacand langa noptiera ma reped sa le iau si sa le pun pe mine.

Vreau sa plec de aici,nu pot sa cred ca am ajuns in casa unui barbat pentru a mi-o trage cu el,ma simt mai decazuta decat ma simteam acum 12 ore.Bravo Hannah.Auzind un gafait usor inghet iar in loc.

Cacat din nou!Te rog,spune-mi ca nu se trezeste,daca o face,pamantule,te rog inghite-ma!Imi este de ajuns sa stiu ca mi-am daruit trupul unui barbat necunoscut-incredibil de frumos si din cate observ si bogat-dar totusi,m-am daruit unui barbat necunoscut!La ce mi-a fost capul?!Care cap?Mai taci!

Ok Hannah,e timpul sa te calmezi si sa-ti iei talpasita de aici,e clar ca ai dat-o in bara si nu mai ai ce sa faci in legatura cu asta.Ai fost o simpla aventura si acum ar fi cazul sa pleci.

Ma grabesc sa ies pe usa dar raman tintita cu privirea la holul vast care duce intr-un living imens cat o sala de bal iar privelistea minunata asupra New York-ului ma copleseste cu fiecare pas pe care incep sa-l fac spre geamurile care cad pana-n pamant din living.E un penthouse in toata regula nicidecum un apartament normal.Incerc sa ma trezesc singura din reverie scuturandu-mi capul si cautandu-mi pantofii,imediat ce-i zaresc ii incalt iute,apas incet pe clanta si ma indrept in graba spre lift incercand sa ies cat mai repede de aici.

Cand ajung la parter oftez prelung multumindu-i norocului meu ca mi-a iesit in cale si ies in pasi alerti dintre usile ascensorului care nici nu s-au deschis bine,indreptandu-ma spre holul imens care duce spre iesire dar in momentul urmator constat ca n-am geanta cu mine.Drace!Cred ca am uitat-o in iad.Nu pot sa cred ca trebuie sa trec iar prin chin ca sa recuperez o afurisita de geanta.