Capitolul 4

366 97 15
                                    


Incerc sa nu bag in seama melodia de la radio, si imi indrept privirea spre cer. Azi va fi o zi urata, deprimanta.. se asorteaza perfect cu starea mea de spirit!

Matt opreste masina si mi se adreseaza:

- Sigur vrei sa-ti petreci timpul cu ei?

- Nu stiu.. Ce propui?

- Sa te duci si tu la cumparaturi? Ca toate fetele normale!

- Putem sa presupunem ca sunt o tocilara normala? spun eu usor amuzata.

- Da, sigur! Si "Fifty shades of Grey" e o carte pentru copii!

Nu pot sa nu izbucnesc in ras!

- Ai citit-o? 

- Nu, doar am rasfoit-o, de cateva ori.. spune Matt.

- Doar primul volum? Sau toate..?

- Sunt mai multe volume? 

- Nu stiai ca sunt trei volume?

- Nu! Le ai?... Stai putin.. Le-ai citit !? spune pe jumatate socat.

- Bineinteles! Cel putin 3-4% din populatia Terrei a citit-o.. cred.

- Dar, e carte pentru cei majori!

- Oh, lasa-ma! Au trecut sute de ani de cand nu mai sunt majora! E si normal sa citesc astfel de carti, spun serioasa.

- Dar..

- Dar nimic! Si nu ma mai trata ca pe un copil! Acum, daca nu te superi, o sa intru in liceu.

- Succes!

Ma dau jos din masina, facandu-i cu mana. Matt e o enigma pentru mine. Il stiu inca de cand m-am nascut si spre deosebire de altii, inca isi petrece 99℅ din timp cu familia mea. Mi-e ca un unchi. Bine, bine, un unchi la fel de protector ca tata, care inca ma vede ca un copil de 5 ani.

Urc scarile ce duc la intrarea in scoala, apoi deschid usa si ma  indrept spre sala unde am prima ora. In drum, nu pot sa nu observ fericirea si emotiile de pe fetele colegilor mei.

Odata ajunsa in clasa ma asez in ultima banca de langa geam. Imi place sa-mi analizez colegii si sa ma uit pe fereastra cand ma plictisesc. Soneria suna, semn ca ora a inceput. Ultimii elevi intra in clasa grabiti sprerand ca profesorul de matematica nu a ajuns. Deodata, toti incep sa schimbe pareri cu privire la balul bobocilor ce are loc in aceasta seara.

- O, Doamne! Mai sunt mai putin de 9 ore pana la bal ! spuse Charlotte.

- Ei, lasa, sunt sigura ca vei castiga concursul. Esti cea mai frumoasa, celelalte n-au nici o sansa in fata ta. Ai noroc ca parintii tai sponsorizeaza o parte din bal.. spuse Mary.

- Noroc am ca ea nu participa! spuse Charlotte in soapta.

Auchh, asta ce-ar trebui sa insemne? Ca nu doar se teme de mine, ci ma si invidiaza? Bine de stiut!

- Daca ar fi participat, i-as fi sabotat toate probele. I-as fi taiat toate hainele si as fi avut grija ca nimeni sa n-o voteze! .. continua ea.

- Cum ai facut cu celelalte? o intreaba Mary .

- Mai rau!

Okay, la faza asta m-am enervat. Stiu ca are o problema cu mine, dar m-am obișnuit! Toata lumea are una. Cand am auzit  ce le-a facut celorlalte concurente m-am enervat.

- Norocul e de partea ta, atunci! Una din fete s-a imbolnavit, asa ca directorul  m-a rugat s-o inlocuiesc daca nu isi revine pana la bal, am spus eu.

Fetele au inlemnit. Puteam sa aud cum le creste pulsul si se inrosesc. Peseme, nu au crezut ca am auz chiar asa de bun.

- ..asa ca aveti la dispozitie cateva ore ca sa refaceti tot ce-ati stricat! continui eu.

- Si ce se intampla daca nu voi face asta? spuse Charlotte mai mult inspaimantata .

O privesc in ochi si ii spun:

-Scumpo, pe langa faptul ca-ti voi smulge parul fir cu fir, ca-ti voi trasa cateva linii cu un cutit pe fata, sunt sigura ca voi gasi si alte metode de a te chinui. Bineinteles, pe langa faptul ca iti voi bea sangele.. spun cu o mina serioasa.

Fetele lor s-au facut verzi. Okay, poate am fost putin rautacioasa cu ele, dar meritau o lecția. Daca acum sunt asa, cum vor fi mai incolo? Nici nu vreau sa ma gandesc. Din fericire, privirea mi se îndreaptă spre profesorul de mate, care tocmai intra in clasa. Restul orei decurge normal, insa, cele doua fete inca imi arunca priviri speriate..

Ora de biologie aproape le-a facut sa lesine, lectia de azi a fost despre sange. Ei bine, ghinionul lor! Pana si profesoara îmi arunca priviri din minut in minut. Adusese mai multe vacuete cu sange pentru a face cateva experimente. Trebuie sa recunosc ca mi-e putin mila de ea. Cred ca si eu as reactiona la fel, daca as fi in locul ei.  Din fericire, sangele nu-mi mai provoaca nici o reactie, deoarece pentru mine e ca si nisipul pentru oameni.

Dupa ore m-am dus in parcare . Matt deja deschise portiera, asteptand sa intru in masina.

- Si ce planuri mai avem pe ziua de azi? il intreb.

- Sa omoram cativa vampiri.

- Ati aflat cati sunt?

- Da, sunt 24 in total. Partea buna e ca 19 sunt tineri. Au mai putin de 10 ani de nemurire.

- Si partea proasta? 

- Partea proasta e ca sunt 4 care au in jur de 200-300 de ani. 

- Okay, daca nu stau prost cu matematica, 4+19=23. Al 24-lea a disparut? spun serioasa.

- Nu, al 24-lea vampir este Celine. Sebatian a vazut-o azi-dimineata in oras.

- Ohh, asta complica lucrurile..

Celine are in spate mai mult de 300 de ani. A fost prietena tatalui meu, pentru cateva decade bune. Intoarcerea ei va complica mult lucrurile. Tata a tinut foarte mult la ea si probabil inca mai tine.. s-a despartit de ea, cand a realizat ca nu o va putea opri din lupta ei pentru a obtine cat mai multa putere. In momentul cand i-a spus ca el nu mai poate sta langa ea ca s-o vada cum se distruge, Celine si-a dat arama pe fata. I-a spus ca statea langa el doar pentru ca era unul din strabuni, nimic mai mult. Asta l-a distrus..

- Abia astept s-o am in fata, ca s-o fac cenusa! am spus.

Am postat si acest capitol, așa cum v-am promis!
Daca va place, nu uitati de steluta!
Capitolul needitat!

HeartlessUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum