Mancarea se procura. Nu creste in copaci.

5 0 0
                                    

Avand in vedere ca Roy si Doug m-au lasat singur, am decis sa transez eu mortaciunea...
Acum avem o alta problema. Cum transez un vitel? Nu am mai facut asta pana acum.
Oare tai picioarele? Sau coastele? Cu ce incep Doamne?
"-Roy...Roy!
-Da!
-Ce fac? Ce tai?
-Nimic. Vin acum. Unde sunt ligheanele?
-Le aduc acum. Numai sa nu il mai vad.
-Hai... fuga!"
Am adus ligheanele si in jur de 40 de minute "Colonelul" a terminat vitelul de transat. Doug a adus niste etichete pe care sa le punem pe saci si am inceput sa impachetam.
Capul era ...destul de impunator...intr-un fel morbid. Avea coarne destul de proeminente pentru un vitel. Apoi Roy mi-a spus ca e din rasa "Long-horn" , asta insemnand coarne mari.
Roy a luat capul in maini si a plecat cu el in bucatarie. A cautat de zor, cu "trofeul"in brate o oala mare. L-a pus la fiert si am asteptat in jur de vreo 3 ore? Hmmm...cam multicel.
In cele din urma Roy scoate un craniu numai bun de pus deasupra televizorului.
"-Si uite asa se scoate carne si creierii de la un craniu. Unchi-miu m-a invatat asta. E taxidermist. Si un fan al vanatorii..."-spunand-o nu prea mandru.
"-Hai...unul sa ia televizorul de pe noptiera...si altul sa ma ajute sa il pun de perete."-spuse Roy pe un ton mai voios.
Zis si facut amigo!
"-Auzi? Doug?
-Da..
-Ce zici? Daca intra cineva in apartament ce va zice?
-Probabil ca suntem nebuni. Cel mai probabil noi doi fiind cei mai nebuni, pentru ca ne-am luat dupa un alt nebun. Dar asta e starea lui naturala, deci va fi iertat, iar noi bagati la ospiciu.
-Ooo...Ce... incurajator. Ma simt mai bine acum.-am zis eu pe un ton sarcastic.
-Hai hai...gata cu palavrageala. Hai... bagati TV-ul inapoi. Ce? Asteptati o invitatie speciala?"
Ma uitam lung la Roy si nu intelegeam de ce il ascult orbeste. Ii urmam fiecare comanda. Deci asta e influenta anturajului. Spiritul de turma....wauuu...Am 20 de ani si eu habar nu aveam ce e ala spirit de turma. Incredibil. De-a dreptul fascinant. La 19 ani am descoperit iubirea, compasiunea si dorinta de a proteja. Deci...urmeaza mai mult? Poate...nu am de unde stii... cate am de descoperit... si nici nu stiam.
Este ora 19:30. Roy si Doug se uita la un serial, iar eu stau pe internet.
Stau si cercetez internetul pentru diverse proiecte...si sa mooor daca am vreun chef...
Peste 3 zile trebuie sa prezint un proiect important. Roy tot balmajeste ceva despre casa lui de la tara. Un cowboy cu dor de casa. Ce pot sa spun..nu ca nu mi-ar fi dor si mie, dar....am atatea amintiri din care multe dor. Patul...camera mea...bucataria...hmmmm...
Acum sunt in anul 3! Trecutul e trecut! Nu ma pot intoarce sa schimb ceva sau sa retraiesc clipele frumoase! Am fost mincinos! Am fost indragostit! Am fost fricos! Am fost fericit! Am fost Matthew cel ce se descopera cu adevarat. Sunt in continuare in aflarea sinelui. Sunt destul de constient ca pentru a fi matur, a avea aproape 20 de ani este doar inceputul formarii unui caracter, unei personalitati complete.
"-Mai baieti...am o idee...-a spus Roy degajat, ca si cum I s-ar fi luat o piatra de pe inima.
-Cum ar fi?
-Matt... ce intrebare e asta?
-Una logica?-a spus Doug.
-Bai..cat mai e pana la urmatoarea vacanta?
-Cam..nu stiu...3 saptamani?
-Si..Doug..tu stii cat tine? Adica ai asa o idee?
-Da. Vreo 2 saptamani.
-Nu ne ajunge!
-Roy...stim...nu ne va ajunge ca sa terminam proiec...
-Lasa-le in mortii lor de proiecte! E timpul sa aflam trecuturile noastre. Radacinile. Originile. Povestea din spatele povestii."
Doug se uita la mine mirat, la fel si eu la el.
"-Roy...esti bine? Te doare ceva? Ai febra?
-Serios...esti ok? Ce e dintr-o data toata asta:"originea".."povestea din spatele povestii"?...Ce se intampla esti pe moarte?
-Da sunt bolnav de ...poromitocorconita...
-Ha-ha...amuzantule..
-Matt..Doug...eu va stiu aici. Tu ma sti pe mine si pe Matt aici...Eu si Matt te stimmpe tine aici. Dar nu stim cum suntem in exterior.
Plecam cu 2 saptamani mai devreme. Ultimele prezentari de proiecte vor fi saptamana viitoare...
-Si de ce am pleca..asa...ca sa aflam ce?
-Ba! Mi casa su casa...su casa..nostra casa.
-Nu are nicio legatura ce zici.
-Doug...lasa-l ...stie ce vrea sa spuna..vom afla pe parcurs...
-EL E MAAA!!! ASA!Uite un om cu spirit de aventura!
-Shhhhh...Roy... Iar o sa vina Cold ca urli ca dementu'
-Lasa-l pe Cold! E un taran!
-Roy, nu vreau sa fiu chiar eu cel care iti strica buna dispozitie...dar...si tu esti un taran..-am spus eu.
-Matty baiete....sunt pe jumatate de acord cu tine.
-Adica..
-Sunt taran ,dar nu la caracter."
Am izbucnit toti in ras si am mai stabilit niste date organizatorice cu privire la "noua noastra aventura". Bine. De fapt Roy le stabileste.

In doi timpiUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum