In doi timpi

De ce a plecat?

Acum sunt in anul 3 de facultate, inca unul si am scapat. Sunt destul de...eu. Nu m-am schimbat prea mult. Vreau sa termin, sa plec de aici si in continuare nu prea stiu, sa ma angajez si restul.
Ma tot gandesc la un lucru. Ma gandesc de ce a plecat Sara. Singurele posibilitati ar fi : 1. Parintii au gasit un nou loc de munca, mai bine platit.
2. Filip a gasit un serviciu si sa decis sa mearga cu el pentru un viitor mai bun.
3. Facultatea la care a vrut sa mearga era peste continent.
4. S-a plictisit de mine.
Toate par niste variante asa de plauzibile. Adevarul este ca nu prea stiu ce sa mai cred. Acum ma apropii de ultimul an aici, asa ca nu ar trebui sa ma mai gandesc la asta. Si totusi intrebarea nu imi iese din cap.
Este ora 11:00 a.m. Este sambata dimineata. Am primit o scrisoare de la Sara. Este raspunsul pentru scrisoarea mea.
"Matt. Nu stiu cum mai gasit. Nu stiu ce sa mai cred. Ma uimesti.
Inca te gandesti la mine? Nu pot sa cred.
Te rog sa ma ierti pentru ce ti-am facut. Nu merirai asa ceva. Ar trebui sa trecem peste? Ar trebui sa uitam unul de altul? Cand imi aduc aminte de cum imi vorbeai, cum ma strangeai in brate, cum ma priveai... acum scrisoarea asta..
Ma faci sa cred ca vom fi vesnic impreuna..
Ma doare...
Iti multumesc pentru ca ti-ai adus aminte de mine."
Finalul m-a lasat rece. Suna ca un "adio"dar mai pe departe spus. Pe amandoi ne durea, si inca poate pe amandoi ne doare.
Oare o voi mai vedea? Hmm...ma tot gandesc acum, aducandu-mi aminte de scrisoare, oare ar trebui sa caut sau sa astept pe altcineva?
Cine poate stii?
Am sa incerc sa fiu cat se poate de rational, si nu voi incerca sa mai caut "jumatatea"...deocamdata.
Acum mai am doar un an...nu imi pot permite o alta "intrusa".

"-Deschide!!!"
Hmmmm...Doamne.... cu ce am gresit sa am un asemenea coleg de camera?
"-Haide Pinocchio.....deschide!
-Ai rabdare....Nu sunt TurboMan!
-Esti la 4 metri de usa..."
De unde stie ca sunt la 4 metri de usa? Are vreo rigla in auz? Poate stie si ce culoare au boxerii mei.
"-Haide odata "pantalon"! Nu mai pot tine mult....
-Gata..gata...CE DOAMNE IARTA-MA MAI E SI ASTA?
-Un vitel! Bine...doar jumatate de vitel.
-Roy...
-Da?
-Iar a venit maica-ta sa iti aduca de mancare?
-Nu stiu..Tu ce zici?
-Sa ii spui mamei tale ca avem cantina, si ca exista restaurante, si ca avem piata, de unde cumparam vitei transati...
-Bine dar e transat...pe jumatate...
-Bine...vitei transati de tot.. si nu jumatate..si ca ....
-Ehhh..treaca-fleanca....Te dai din usa? Sau macar ma ajuti sa il car pe "Fulgulet"?
-"Fulgulet"? Asa il chema?
-Nu... il chema "Big boy" dar I-am zis "Fulgulet" ca nu e tocmai ...ihhhh.. ca un "fulgulet"...
-aaa...Aha..."
Da...el e Roy. Un taranoi din Texas. Suficient de mare cat sa doboare un cerb cu mainile goale. Destul de comic si foarte sarcastic. A da....si tuturor da porecle.
"-Hai Roy baga-l in baie. Il punem in cada si incepem sa il transam.
-Huuha...buna idee! Sa vezi ce o sa ne mai ghiftuim.
-Bine, dar...sa nu ii spunem lui Doug.
-De ce? E hindus?
-Nu...dar stii ca face urat cand aude de sange, cadavre in cada, animale si ....chestii cu microbi.
-Ooo vai...."Printesa nu rezista fara babetica? Saraca Doug...Acum sigur nu voi mai dormi pentru ca am bagat in cada un animal de 150 de kilograme, plin de sange, jupuit, si care te priveste cu limba intre dinti, pe care tocmai l-am carat pana la etajul 4 pentru ca liftul era plin ochi.
-Aaa...da. Deci nu ii zicem.
-Cum vrei..nici ca imi pasa."
Era cat pe-aci sa uit de Doug, un grandoman, tocilar, cu frica de orice ar putea prezenta un "cuib de germeni". Este ok tipul, dar cam ciudatel.
Roy ii spune "Printesa" pentru ca, sincer....cand se enerveaza arata ca una.
In ciuda faptului ca Roy este un taranoi, si Doug un grandoman cu frica de a se infecta, sunt chiar de treaba. Adica in anul 1 a trebui sammiros sosetele unui rus, Ivan. Toate cuvintele le stalcea, bea vodka de dimineata. Se basea incat in iarna aceea aproape ca am pierdut trei degete la cat am dormit cu geamul deschis, si sa nu mai spun de Marcelo. Mexicanul ala era atat de macho si de..."telenovelist" incat la ce vrajeli avea in el cand mai venea cu cate o fata....si ce putea sa ii spuna....ihhhhh...mi se facea rau...nu stiu daca din cauza soseteleor lui Ivan sau a toncanitului pe care il auzem cand le saruta. Iihhh de-a dreptul scarbos.
Ivan era ceva mai....brut. El avea o vorba: "Intru. Ies. Far' datorii. Asa si faci traba la noi!"
Da... mai bine ca am scapat de el. Si de Marcelo.
In anul 2. Alte personaje grozave. Clayton si Edwin. Gemenii aia...erau de-a dreptul dusi de-acasa. Faceau ritualuri sataniste...in ...ei bine peste tot...unele ritualuri implicau sodomizarea... si sincer...nu aveam de gand sa fiu sodomizat. Se sodomizau ei suficient.. cred...
Intr-o zi au fiert o pisica...de vie... asa ca nu am stat prea mult pe ganduri. In semestrul al II-lea am nimerit cu doi hipioti. Erau calmi tot timpul. Asa ca ma plictiseau cu teoriile lor despre pace si legaturi intre copaci si oameni... adica pe scurt. In anul 1 am nimerit cu un alcolic si un curvar. In anul 2 am gasit ying si yang-ul. Acum stau cu ceva potrivit. Nu ma deranjeaza cu odorizante, sunete si onomatopee, nu risc sa fiu violat sau fiert, nu trebuie sa ma tin de mana, sa fac bratari ale prieteniei si nu trebuie sa cant despre pace. Pot sa stau linistit.