Este dimineata,mai exact ...este ora 8. Toata noaptea George nu a putut dormi, se tot gandea la intalnirea de maine, era foarte incantat, dar si foarte emotionat. Nu stia cum va decurge intalnirea, voia sa iasa totul bine, sa nu o dezamageasca pe Sara.
***Sara***
Chiar e adevarat?..azi ma voi intalni cu el, nu stiu mai exact ce mi-a facut, dar simt o caldura prin tot corpul numai cand ma gandesc la el. Ma uit la ceas era 8:30, iau telefonul si vad ca am primit un mesaj: "Neataa somnorici..ce faci,cum ai dormit? :**"
Am inceput sa zambesc si i-am raspuns imediat :
"Neata mai... Am dormit bine, crede-ma ca te-am visat :**"
"Pe bune?? Si eeu... :* Tu ce ai visat? :)"
"Am visat ca ma imbratisezi... Si ca te joci cu o suvita din parul meu la mine acasa, in timp ce ne uitam la un film :**"
"Ce dragut... Eu am visat ca fug cu tine in carca pe holul liceului :)) si ca te iau in brate apoi :)"
"N-o sa se intample asta :P"
"Mai vedem noi... ;) Hai, gata cu fotosinteza, pregateste-te sa ne vedem... Te pup, paa :**"
"Pup si tie :)"
Am inceput sa imi fac ghiozdanul pentru scoala... Am luat pe mine o bluza albastra si niste pantaloni negrii, m-am dat cu fond de ten si putina Mascara. Nu era ceva deosebit, nu am vrut sa par exagerata, nu sunt genul sa ma imbrac cu haine strimte ca sa atrag priviri.
M-am uitat la ceas, era 11:30, asa ca am decis sa plec de acasa de acum pentru a fi sigura ca nu intarzii la intalnire. Prima mea intalnire... Sunt foarte emotionata, ma intreb daca voi face vreo prostie sau voi spune ceva ce nu trebuie... Sper doar sa fie totul adevarat si sa nu fiu respinsa din cauza firii mele ciudate... Da, asa este, sunt atat de ciudata incat singura care ma intelege si imi este aproape (sau cel putin mi-a fost) este Emily. O sa am o discutie cu ea dupa intalnirea asta si o sa ii spun cum a fost... ~Calmeaza-te, o sa fie totul bine~ imi spunea constiinta mea... Da, asa este, trebuia sa fiu optimista, si sa imi pastrez calmul si sa fiu sincera cu George...
Am ajuns in parc si ceasul arata abia ora 11:50...timp record, niciodata nu am ajuns asa repede in parc de acasa... Acum trebuia sa il astept pe George si sa ne asezam pe o banca...
***George***
Este ora 11:45 si eu abia mi-am facut ghiozdanul... Sunt foarte norocos ca blocul meu e chiar langa parc si in doua minute ajung acolo... Ma imbrac cu niste blugi negri, un tricou albastru si in picioare niste conversi negri. Am plecat din apartament la 11:50 si am ajuns in trei minute in parc, unde am gasit-o pe Sara plimbandu-se in cerc.
-Imi pare foarte rau draga mea, am intarziat si te-am facut sa astepti.
-Nu e nicio problema, poate ca eu am ajuns mai devreme.
-Te simti bine? S-a intamplat ceva, o intreb eu vazand ca zambetul ii dispare. Oare am facut ceva gresit..poate ca am suparat-o ca am intarziat.
** acum o ora**
Sara povesteste
...eram gata, imi iau paltonul pe mine si cand sa ies pe usa am primit un mesaj. Nu cunosteam numarul, dar m-am intristat cand am citit mesajul. Credeam ca e de la George, dar m-am inselat, era o amenintare: "Ai grija, iti urmarim fiecare miscare...". Nu stiam de la cine e, poate are vreo legatura cu George? Nu, nu are cum..George e un baiat bun si nu cred ca este implicat in ceva rau.
Azi, cand ne vom vedea, ii voi arata mesajul si numarul necunoscut de telefon... Si il voi intreba daca stie cine este. Sper doar sa nu ma minta, nu suport cand cineva ma minte. Bun, o sa intarzii daca mai stau mult pe ganduri, nu vreau sa il supar ca am intarziat, trebuie sa ma grabesc putin.
**in prezent**
- Sara, ce s-a intamplat? Te rog, spune-mi.
- Uite George, imi este putin frica, inainte sa plec, am primit un mesaj de la numarul asta, spune ea si imi arata mesajul.
Cand am vazut numarul de telefon am incremenit. Nu ma asteptam sa fie acea persoana, scorpia aia, de care nu mai vreau sa aud sau sa stiu absolut nimic. Era Corina, cea mai buna prietena a Silviei, care acum ma uraste de moarte si ar face orice ca sa ma vada suferind.
- George, ce se intampla? ma intreaba si ma ia in brate, incepand sa planga usor.
- Cineva iti vrea raul, si stiu cine. Trebuie sa ai incredere in mine si sa ma asculti. Bine?
- Bine... Dar nu vreau sa patesc nimic, si nici tu. Promite-mi ca vom fi bine, te rog.
- Sara, vom fi bine, iti promit, calmeaza-te si nu mai plange. Te rog, te faci sa suferi mai rau.
- Bine... Nu te voi lasa sa pleci. Acum, hai sa ne asezam si sa vorbim.
- Da mai. Voiam sa te intreb daca ai avut un prieten pana acum. Stiu ca sunt cam ciudat si direct, dar chiar vreau sa stiu asta.
- Ca sa fiu sincera, nu, nu am mai avut pana acum. Dar de ce intrebi?
- Pentru ca pot sa vad in viitor. Si am citit in viitorul tau faptul ca o sa ai ca iubit un baiat inalt, brunet, cu ochii negri.
- Si cum il cheama?
- Iti dau un singur indiciu, ii spun, apropiindu-ma de ea.
- Si acela care este? intreaba imitandu-ma.
- Te uiti la el chiar acum. Si am luat-o cu mana dreapta de talie si cu cealalta o mangaiam pe obraz, sarutand-o.
***Sara***
- Si acela care este? intreb apropiindu-ma fara sa vreau de el.
- Te uiti la el chiar acum. Si s-a apropiat pana cand nu mai era distanta intre noi doi.
Nu pot sa cred, primul meu sarut, sunt asa emotionata, nu stiu ce sa fac, stiu doar ca trebuie sa inchid ochii si sa traiesc clipa. Ceea ce am si facut. Mi-a pus o mana pe obraz si cealalta pe talie. Simteam ca plutesc, ca nu mai exista gravitatie, ca tot ce e negativ a disparut ca prin minune. Am inceput sa ma joc prin parul lui matasos, raspunzandu-i la sarut. Dupa cateva secunde, ne-am oprit.
Am auzit soptindu-mi la ureche cele doua cuvinte :
- Te iubesc. Si nu am mai putut rezista, am sarit pe el si am ajuns pe picioarele lui, sarutandu-ne cu pofta. Daca nu era sarutul lui, as fi ramas fara aer. El era masca mea de oxigen, era tot ce aveam nevoie.
La un moment dat mi-a cerut permisiunea ca limba lui sa intre, si dupa un moment de ezitare i-am oferit-o, acesta gadiland-o pe a mea si fortandu-ma sa pornesc o batalie intre limbile noastre. Acum chiar ca eram beata de fericire, nu stiam ce sa mai fac ca sa nu opresc sarutul.
Dar nevoia de aer ne-a facut sa ne oprim si sa ne uitam unul in ochii celuilalt, verzi si negri. Imi puteam vedea chipul in ochii lui. Chiar asa de frumoasa eram? Nici eu nu puteam sa cred asta... I-am spus dupa ce l-am pupat pe frunte :
- Si eu te iubesc mult. Promite-mi ca nu vei pleca, te rog.
- Niciodata iubire, zise el facandu-ma sa zambesc.
Apoi m-am uitat la ceas si era 12:20. Trebuia sa ajungem la scoala.
- Dragule, o sa intarziem, hai sa mergem.
- Desigur iubire, imi spuse, sarutandu-ma din nou.
Dupa ce m-a sarutat ne-am ridicat si m-a luat de mana. Ma simteam in siguranta si era asa cald... Nu i-as fi dat drumul nici daca imi cerea asta, dar stiam ca nu o va face.
In gandul meu, uitandu-ma la el, mi-am spus :
"Sa inceapa jocurile", un suras aparandu-mi pe buze.
