Umbra Dragostei

Capitolul 5 - Jocul puterii

        Liniștea din biroul lui Sebastian era aproape copleșitoare, dar în același timp încărcată de tensiune. Fiecare colț al încăperii părea să vibreze cu gânduri nerostite, fiecare obiect devenind o reflexie a mizei înalte pe care o aveau în față. Lumina slabă a biroului se reflecta pe harta întinsă pe masă, unde fiecare mișcare, fiecare locație era atent analizată, fiecare detaliu devenind esențial pentru planul lor. Sebastian și echipa sa aveau doar o singură șansă de a înfrunta mafia italiană și de a-și salva familia. Fiecare mișcare trebuia să fie precisă, calculată și perfect sincronizată.

Zeke stătea în fața hărții, studând-o cu atenție, iar privirea lui apăsa greu pe Sebastian. Deși fratele său mai mic părea calm, Sebastian știa că în spatele ochilor lui verzi se ascundeau îngrijorări care nu își găseau locul într-o conversație publică. Zeke își adunase forțele pentru a nu lăsa frica să pună stăpânire pe el, dar pentru Sebastian era evident că fiecare moment care trecea făcea jocul din jurul lor mai periculos.

„Avem un plan bun”, spuse Zeke, fără să își ridice privirea din harta pe care o studia cu atenție. „Dar mafia italiană este diferită. Nu ne putem baza doar pe surpriză. Ei știu să facă față oricărui tip de atac. Nu putem să ne așteptăm la victorie decât dacă sunt complet neatenți.”

Sebastian își încrucișă brațele și privi la fratele său. „Știu. Și tocmai de aceea avem nevoie de fiecare detaliu. Trebuie să rupem legăturile lor de comunicare și să lovim acolo unde nu se așteaptă. Dacă reușim asta, vor rămâne vulnerabili. Fiecare decizie pe care o luăm trebuie să fie perfect sincronizată. Niciun pas greșit.”

Zeke dădu din cap. „Știu, dar ce facem cu Sonia? Ea știe mai multe decât ar trebui și nu vreau să o punem în pericol. Și nici pe Reagan.” Zeke își aruncă o privire către soția sa însărcinată, care stătea în umbra încăperii, urmărind tăcută întreaga discuție.

Sebastian își trase un scaun și se așeză, gândindu-se la cuvintele fratelui său. „Sonia va rămâne în siguranță. Îi voi cere să rămână departe de tot ce se întâmplă, cât mai mult posibil. Ea știe în ce lume trăim, dar nu putem risca să o implicăm direct. Reagan e însărcinată și trebuie protejată.”

Zeke se apropie de masă și se așeză și el, începând să facă un plan mental despre cum să asigure protecția celor dragi. „Mai trebuie să discutăm despre Makari. El a fost închis din cauza unei femei care l-a tras într-o capcană. Nu putem să-l punem într-o situație similară, Sebastian. Trebuie să avem încredere în el, dar, la fel ca și noi, nu putem să riscăm fără a fi pregătiți pentru ce va urma.”

Sebastian închise ochii pentru o clipă, simțindu-se copleșit de povara responsabilității care apasa asupra lui. „Makari este un aliat de încredere. Știu că trecutul lui e complicat, dar în acest moment nu avem altă alegere. Iar dacă ne ajută, putem înfrunta mafia italiană dintr-o poziție mult mai puternică.”

Zeke rămase tăcut pentru câteva clipe, frământându-se. Apoi se ridică și se îndreptă spre fereastră. „Și dacă nu va merge așa cum sperăm? Dacă pierdem?”

Sebastian își ridică privirea spre fratele său. „Nu putem să ne gândim la pierdere, Zeke. Suntem implicați prea adânc în acest joc pentru a da înapoi. Trebuie să mergem până la capăt.”

În acel moment, ușa se deschise, iar o siluetă familiară se făcu auzită. Makari Royal intră în încăpere cu pași siguri, cu privirea atentă și cu o ținută impunătoare care își făcea simțită prezența. Aparent neschimbat de ani de zile, Makari purta aceeași stare de încredere, de om care știe exact ce are de făcut.

„Băieți, nu aveți timp de pierdut”, spuse Makari, ridicând privirea spre harta de pe masă. „Știu ce plănuiți și vreau să fiu parte din asta. Dar trebuie să acționăm rapid, mai ales acum când mafia italiană simte că cineva le dă târcoale.”