Povestea unei balerine

Capitolul 4

(pov. Carla)
Nicky a fost mereu cea mai bună prietenă a mea şi a Carolinei. Ba chiar a fost ca o soră pentru noi. Toate trei eram de nedespartit. Dacă cineva se lua de una dintre noi, celelalte două săreau repede şi îi luau apărarea. Mdea... am fost de nedespărţit până când eu cu Carolina ne-am decis să ne mutăm. Motivul mutării a fost că eu cu Carolina ne-am certat cu Nicky din cauza... baletului. Iar noi două am decis să ne mutăm in New York.
Remember:
Eu cu Carolina aveam 19 ani.
Profesoara de balet: Copii, după cum ştiţi,peste 2 săptămâni va fi un concurs în Budapesta. Nu veţi merge toate deoarece, fără supărare, nu sunteţi toate foarte bune, iar noi avem nevoie de cele mai bune pentru a putea câştiga acel concurs foarte important. Bun, deci să vă zic cine va merge... Carla,Carolina,Maya,Aliah, Amy şi Daiana. Voi şase veţi merge cu mine la concursul din Budapesta .
Eu cu Carolina,Maya,Aliah,Amy,Daiana: Yeyyyyyy!
Eu: O să fie super tare !! (mdea.. în momentul ăla am cam uitam şi eu şi Carolina de Nicky )
Profesoara: Bine fetelor. Celelalte balerine care nu merg, vă rog să nu fiţi invidioase pe cele 6...trebuie să lucraţi mai mult, să vă daţi SILINŢA
mai mult pentru a ajunge nişte legende ale baletului. Cele 6 fete, aveţi o pauză de 10 minute ,iar restu' puteţi pleca.
Restul fetelor: La revedere, doamnă.

În vestiar, Nicky ne făcea un mic discurs, în legătură cu ceea ce s-a întâmplat acum.
-Dorinţa mea cea mai mare a fost să devin o balerină apreciată de toată lumea, iar acum, după atâţia ani de practicat balet şi după atâta silinţă şi ambiţie,profesoara de balet vă ia pe voi două la concurs iar mie îmi spune că trebuie să-mi dau silinţa mai mult???(ma cam enervat pentru că a ţipat prea mult la noi)
Carolina: Ce vină avem noi ca tu nu ai fost aleasă? ... du-te şi întreab-o pe profă care sunt motivele pentru care nu te-a ales şi pe tine şi nu mai ţipa la noi...că nu eşti cine ştie ce persoană importană drept care noi trebuie să te suportăm mereu atunci când ţipi la noi.
Eu: Are dreptate Carolina. Nu ai niciun drept să ţipi la noi. Acum, dacă ne permiţi, noi vom pleca la repetiţii.
Nicky nu a apucat să zică ceva pentru că a apărut profa.
Profa: Nicky! Ce este comportamentul ăsta? Nu ti-e un pic de ruşine? Nu te-ai săturat să ţipi aici mereu? Ei bine, eu m-am săturat. Să-ţi intre bine în capuşorul ăla de liliac... NU MAI AI CE CĂUTA AICI! EŞTI DATĂ AFARĂ! IA-ŢI LUCRURILE ŞI PLEACĂ!
Nicky: Dar...
-niciun dar... pleacă ţi-am zis!

Mda... o amintire pe care nu o voi uita niciodată... nici NU O VOI IERTA VREODATĂ! M-am săturat de acele zile în care ţipa mereu la noi, ne jignea,ne înjura...
- La ce te gândeşti, Carla?
- La Nicky. Nu crezi că se v-a răzbuna pe noi pentru ceea ce a păţit anu' trecut...
- Mmm... sinceră să fiu, nu ştiu ce să spun.
- Îmi cam este teamă să mergem cu ea la restaurant... cine ştie ce-ar putea să ne facă...
- Pe bune Carla?! Îţi este frică de Nicky?! Fato, ce dracu' ar putea să ne facă?
- Păi, unchiul meu Cristi care lucrează la poliţie mi-a spus că anu' trecut, exact după ce-a fost dată afară,s-a apucat de trafic de droguri. Ar putea în orice clipă, în care noi nu suntem atente, să ne pună droguri în apă sau mâncare.
- Păi asta ar însemna să fim foarte atente.
-Ok. Oricum, eu n-o voi ierta pentru ceea ce ne-a făcut.
-Alohaa?! Crezi că eu o voi ierta vreodată?
-Păi atunci când ai vorbit cu ea, păreai foarte fericită...
-Făi? Tu nu ai auzit de actorie?
-Ooo... se pare că domnişoara Carolina se pricepe la actorie.
-Am învăţat de la cea mai bună!
Mă ridic în picioare şi încep să zic:
-Acum dacă îmi permiteţi ,domnişoară Carolina, aş dori să mă duc să fac un duş, iar după aceea să mă pregătesc pentru mâine.
-Bine, domnişoară Carla.
-Hahaha...
Mă duc în dormitorul meu, îmi iau pijamalele după pat iar apoi... aveam intenţia să mă duc să fac duş, dar, o poză cu mine şi familia mea, care stătea pe noptieră, îmi atrăgea atenţia mai mult. Mă duc spre noptieră,îmi las pijamalele din nou pe pat şi iau poza in mână.
-Of... ce frumos era când eram cu voi dragii mei... nu v-am mai sunat de mult, nu mai ştiu de viaţa voastră, nu v-am mai dat niciun semn de viaţă... mi-ar plăcea să retrăiesc momente fericite cu voi, dar, ca să devin o legendă a baletului, trebuie să muncesc din răsputeri... şi nu prea mai am timp să vin pe acasă...
Pup poza cu mine,părinţii şi fratele meu, apoi o aşez înapoi pe noptieră, îmi iau pijamale şi mă duc să fac duş.
Am pus cada plină cu apă caldă, mă dezbrac, îmi desprind părul şi intru în cadă.
Cred că au trecut vreo 10 minute, când aud vocea Carolinei
-Alo! Femeie zi ceva!
-Ce s-a întâmplat??
-Ai adormit în cadă! Sforăiai !
-Dea... mersi că m-ai trezit.
Nici nu am sezizat când am adormit...
-Noapte bună, Carolina!
-Noapte bună

M-am băgat în pat şi în secunda următoare am intrat în lumea viselor.
Eram în baie şi îmi pieptănam părul lung ,des şi strălucitor când deodată apare în spatele meu, chipul tatălui meu plin de sânge şi plângea.
-Te iubesc fata mea...
-Tată?!
-Găseşte criminalul... găseşte criminalul..
-Ce criminal??
Apoi, chipul tatei dispăru. Când m-am uitat la peretele din lateralul căzii scria cu sânge: ,,Păzeşteţi familia!"

Brusc , am tresărit, iar atunci sesizasem cu adevărat că a fost doar un vis. Dar ce mai vis... Vrea să însemne asta ceva? Şi dacă da, ce vrea să însemne? Şi sunt tare curioasă, CINE era criminalul??!