One reason why I love him. ~ H.S

Capitolul 7

Perspectiva Sofiei.

Din cauza zgomotului amandoi ne depărtăm din sărut gâfâind, dar încă stau în braţele lui. Observ temător că uşa este trântită de peretele din sticlă, iar în dreptul acesteia stă rezemată o fată blondă ce are un zâmbet imens aşternut pe faţă, nicidecum şocată cum îmi inchipuiam că va fii după ce mă va vedea în braţele lui Harry. Usor, mă îndepărtez de Harry, dar braţele lui se încordeză brusc dându-şi seama că vreau să mă îndepărtez. Încerc să îmi domolesc respiraţia şi îmi ridic privirea spre el şi observ că el deja se uita la mine, rânjind făcându-şi apariţia o gropiţă în obrazul stâng ,probabil se amuză de îmbujorarea mea prematură. Încet, braţele lui slăbesc strânsoarea, iar corpul meu simte răceala dintre corpurilor noastre. Timid, fără să spun ceva mă departez de Harry şi mă îndrept spre peretele unde era aşezată biblioteca, rezemându-mă de ea deoarece am impresia că din cauza emoţilor voi cădea din picioare.

-Harry! doar atât spune fata, înainte să se apropie de el, luându-l într-o imbraţişare strânsă. Înghit în sec, când observ că el îşi strecoară mâinile pe talia subţire a fetei, strângând-o mai tare la pieptul lui. De ce sunt atât de apropiaţi? De ce el o îmbrăţişează, când acum două minute ne sărutam ? Un ghem de sentimente nasc în interiorul meu, făcându-mă brusc nervoasă. Cum îşi permite? Blonda probabil mă observă spumegând , căci în acel moment îi şopteşte ceva lui Harry. El se depărteză de ea şi aproabă, apoi îşi îndreaptă privirea arzătoare spre mine. Doamne, ce bine poate să arate tipul ăsta! Harry nu spune nimic, doar zâmbeşte şi se uită la mine, apoi la blondă. Ea îşi dă părul blond şi lung pe spate, arajandu-l şi îmi zâmbeşte duios, înainte să se apropie de mine ridicând mâna dreaptă prezetându-se.

-Gemma, Gemma Styles.Sora mai mare a lui Harry. Mă bucur să te cunosc în sfârşit , Sofia! spune ea râzând de reacţia mea, pentru că probabil maxilarul meu e undeva pe podea. Ea e sora lui, iar eu am crezut că..

-Mă cunoşti? întreb eu temator, îmbjorându-mă .

-Da, oarecum. Te cunosc din spusele fratelui meu,dar e prima dată când te vad. Abia aşteptam să te cunosc. spune entuziasmată, în timp ce îl priveşte după umăr pe Harry care stă în spatele ei. Frăţiorul meu vorbeşte des despre tine. continuă ea, dar este întreruptă de Harry.

-Gemma, taci! şi văd că Harry prinde o tentă stacojie în obraji. Stai, cumva Harry s-a îmbujorat? Oricum, continua el în timp ce tuşeşte ca să îşi dreagă vocea. Ce cauţi aici? Nu erai la Paris acum o săptămână? Nici măcar nu ai anunţat că vii.

- Am venit acum trei zile din Franţa, de unde mi-am cumpărat o mulţime de genţi, ţipă încântată. Şi pâna la urmă cum să te anunţ dragul meu frăţior că sunt aici când tu, spune plimbându-se prin birou , erai atât de ocupat la birou. Am zis să îţi fac o surpiză, dar se pare că eu am avut o surpriză de cum am deschis uşa biroului tău. Se opreşte din mers .M-a trimis mama să te anunţ că diseară vom avea o cină în familie. A spus că îi e dor de tine şi că nu te-a mai văzut de mult şi poate că cu această ocazie , i-o poţi prezenta oficial pe iubita ta. Sofia, eşti invitata noastră diseară la cină. spuse ea ridicând sugestiv din sprâncene, făcându-mă să mă înec cu propia salivă. Iubita lui? Ce?

-Nu sunt..încerc să spun , dar Harry mă întreupe. Doamne, băiatul ăsta nu poate să sta potolit odată fară să întrerupă pe cineva?

-Sofia nu este iubita mea! spune el hotărât, provocându-mi un nod în gât, odată cu aceste cuvinte rostite de el.

-A,da? Atunci de ce vă găsesc în biroul tău, sărutându-vă? Mai aveaţi puţin să vă devoraţi unul pe celălalt. răde ea.

Practic, dacă aş putea m-as ascunde în ghiveciul acela din colt unde stă feriga, numai să scap de ruşinea care mă baga în pământ.Cine ştie ce o crede acum Gemma despre mine.