Capitolul 1 - Nu m-ai ascultat.

1K 77 8
                                    

Capitolul 1 - Nu m-ai ascultat.

Scena mi-e a doua casa. Seara de seara dansez pe o scena, din placere si pentru placerea barbatilor care viziteaza localul. Nu sunt dansatoare la bara si nici nu fac stripptesse. Sunt doar cea mai buna dansatoare din local, care se imbraca sumar si danseaza alaturi de alte fete, pe melodii perverse si senzuale pentru a ne putea misca corpurile in acelasi ritm cu muzica.

Aceasta seara e mult mai aglomerata decat de obicei. Motivul nu il stiu, dar am un presentiment ciudat, ceea ce imi provoaca frica. Eram imbracata cu un sutien negru cu putina dantela, o pereche de pantaloni foarte scurti, cum au unele vedete, pantalonii fiind ridicati pana putin mai jos de sutien si cu niste cizme negre pana la genunchi. Ca accesorii, aveam o palarie neagra si un guler ca de camasa la gat. Parul meu era prins in coc, astfel incat palaria sa stea perfect pe capul meu. Eram machiata cu fard negru la ochi, pentru a evidentia culoarea lor si cu ruj rosu foarte aprins pe buze. Eram gata, deci am urcat pe scena, pregatita de urmatorul meu 'numar'. Melodia incepe, fiind una senzuala, provocandu-ne sa ne unduim corpurile perfecte. Eu eram in mijloc, putin mai in fata decat celelalte. Barbatii ma sorbeau din priviri. Presupun ca azi vom castiga mai mult decat de obicei.

***

Dupa minunatul spectacol, m-am oferit sa o ajut pe prietena mea, Hanna, la servit. Ea e chelnerita, iar cum barbatii infocati au nevoie de multe bauturi pentru a-si opri focul interior, numai face fata.

-"Iei tu urmatoarea tava cu pahare cu vin?" ma intreaba, notand ceva pe carnetelul sau. "Apropo, multumesc ca ma ajuti. Sunt epuizata." imi multumeste, privindu-ma sincer.

-"Sigur ca o iau eu. Si .. cu placere. Fac orice ca sa imi ajut prietena." ii zambesc.

Pleaca, apoi eu ma pregatesc sa servesc bauturile, insa.. Telefonul meu vibreaza dandu-mi de inteles ca am primit un mesaj. Era codat.. Nu aparea niciun nume, niciun numar.. Nici macar "Numar ascuns". Era ... ciudat. Il deschid cu frica si citesc.

"Jessica, pleaca de acolo. Numai dansa in fata barbatilor, alfel vei suporta consecintele. Nu te mai apropia de ei."

Ce vrea sa spuna? Ce vrea de la mine? De unde ma cunoaste? E aici? M-a vazut?

Incerc sa raspund, vazand ca e posibil acest lucru.

"Cine esti? Ce vrei de la mine? De ce te-as asculta?"

Astept un raspuns, primindu-l indata.

"Sunt o umbra care iti stie si cea mai mica miscare. Te vreau in siguranta. Pentru ca altfel vei plati."

Ok, deja devine inspaimantator. Il ignor si servesc bauturile la masa unde erau 5 masculi bine 'claditi'. Asez tava pe masa, apoi cand sa ma intorc, unul din ei imi plezneste o palma peste fund. Fata mea devine instantaneu rosie, injurand in gandul meu. Decid sa nu imi fac probleme, ignorandu-l si plecand.

***

Programul meu se termina la un moment dat, fiind nevoita sa merg acasa, singura, noaptea. Ma indrept spre parcare pentru a-mi lua masina, dar un fosnet ma face sa ma opresc si sa ma asigur ca sunt in siguranta. Ma uit in stanga, in dreapta si in spate. Nimic..

Ma urc in masina si ies din parcare. Intai trebuia sa trec de drumul din apropierea padurii, apoi de autostrada. Dupa 2-3 minute de condus pe soseaua "Mortii" , denumita de unii, datorita padurii, ceva imi atrage atentia. Pun frana brusc si ies din masina pentru a afla ce se afla in mijlocul soselei.

Doamne.. E barbatul care mi-a pus mana pe fund.. Are ochii deschisi, dar mainile sale sunt taiate. Pe fata pare sa aiba zgarieturi, deci a fost o confruntare dura. Dar.. Cine ar face asta? De ce ar face asta? Ma uit mai atent si observ un bilet asezat pe pieptul cadavrului.

"Nu m-ai ascultat, Jessica. Te-a atins, a suportat consecintele. Aminteste-ti. Eu sunt peste tot."

Messages from a killerUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum