Tokyo Revengers x reader[[°°°{ love story ♡°°°]]

întâlnirea cu el

A long time ago when Erika was 11 years old~

Erika pov ^

- 'E cald și frumos afară, deci cine sunt eu să nu profit de ziua asta minunată ? '

M-am îmbrăcat lejer cu niște haine largi și am ieșit afară pentru a mă plimba fără nici o grijă deoarece ai mei nu erau acasă și urmau să își facă apariția foarte târziu, aparent aveau un program încărcat zilele astea..

La un  moment dat ,în timp ce treceam pe lângă o stradă mai întunecată aud pe cineva cum îmi vorbește

?: Unde mergi păpușă?

Am mers fără să bag în seamă persoană respectivă, dar simțeam cum mă urmarea cu pași repezi , deși la început am crezut că era o singură persoană, s-a descoperit a fi un grup de băieți care erau mult mai mari decât mine . Am ajuns ușor să mă panichez...

-' Deși știu să mă bat ,faptul că e un grup îmi pune bețe în roate , mai sunt și mari agh... dacă e să se întâmple ceva nu știu ce voi face.....
Și mă luase gura pe dinainte.'

Tipul care nu îmi dădea pace mă ajunse din urmă și mă prinse de mână

?: De ce fugi așa? Nu îți fac absolut nimic ,vreau doar să vorbim
Eu: Nu am ce vorbi cu un străin
?: Nu fi rea , după ce o să ne cunoaștem nu vom mai fi străini
Eu: Dă-mi drumul,chiar vreau să plec......
?: Uite că eu nu vreau ,sper că nu te deranjează asta

'Am vrut să continui ,dar în acel moment a apărut un tip scund ,îmbrăcat într-un trening negru cu o acadică în gură, care cu o lovitură i-a lipit talpa adidasului de față tipului care nu mă lăsa în pace . Era chiar uimitor băiatul și destul de drăguț (heh). '

Mikey: Nu ați învățat nici până în ziua de azi cum să vă comportați cu fetele ?

Nici unul nu spunea nimic , erau uimiți dar în același timp speriați de băiatul care aparent le doborâse șeful

Mikey: Of, chiar nu am cheful necesar de a mă ocupa de voi....

La cele auzite,tot grupul de băieți o luaseră la fugă fără să se uite înapoi . Băiatul se uită o clipă la mine și mă observă cum stăteam jos pe trotuar speriată.  Căzusem din cauza lovituri pe care el o aplicase pe băiatul care nu mă lăsa în pace.

Mikey: oh, dă-mi voie să te ajut *îmi întinde mana cu blândețe și luând acadica din gură cu cealaltă mână îmi zâmbește tandru *
Eu: M-m-ulțumesc mult pentru mai devreme......*Mă ridic ajutându-mă de mâna lui fină la atingere și îi zâmbesc înapoi *

Acesta rotește puțin, la fel și eu eram roșie dar asta de când mă salvase.

Mikey:Cu drag , mă numesc Sano Manjiro , dar îmi poți spune Mikey .
Eu: Eu sunt Erika Kimura , încântată de cunoștință, de asemenea îmi poți spune Eri.
Mikey: Ai un nume frumos . Ai vrea să fim prieteni?
Eu:Sigur ^-^
Mikey: Mă bucur

Din acea zi am devenit prietenă bună cu Mikey , i-am cunoscut și prieteniii iar aceștia erau chiar de treabă, Darken era puțin îngâmfat uneori dar în rest ne înțelegeam cu toții de minune.
În parcurs de un an am tot ieșit cu ei , am creat o mulțime de amintiri grozave și m-am simțit minunat alături de ei.

~

Într-o dimineață am coborât puțin mai devreme decât de obicei în bucătărie și i-am auzit pe ai mei cum discutau

Mama: Dacă nu va fi de acord? Până la urmă faptul că o luăm cu noi din locul în care a crescut o poate influența dacă e fără acordul ei....
Tata: va fi de acord, ai să vezi , totul va fi bine .
Eu: Pe cine să luați și să îl duceți unde?
Mama: oh, bună dimineața scumpo , chiar voiam să vorbim ceva cu tine
Eu:-'oh deci despre mine este vorba' Vă ascult..
Mama: Păi, cum să o spun mai simplu....Eu cu tatăl tău vrem să călătorim și în același timp vrem să te luăm cu noi.  Ai fi de acord cu asta?
Eu: ...........D-Da

În acel moment chiar nu știam ce să spun ,iar gura mea a vorbit fără mine . Da ,voiam să merg cu ei pentru a nu rămâne de una singură ,dar in același timp chiar nu voiam să îmi pierd prieteniii....

Eu: Mama, aș putea să mă văd cu Mikey și ceilalți azi?Știi, pentru a-mi lua rămas bun.....
Mama:Sigur, te poți vedea cu ei
Tata:Să vi repede acasă, avem de împachetat ,oricum nu îmi plăcea faptul că te vezi cu ei ,sunt niște golani!

În acel moment am plecat nervoasă, trântind ușa la cele auzite și am fugit către templu sperând că ei vor fi acolo.  La templu ne întâlnim cam în fiecare zi în parcursul unui interval oral ,iar când am ajuns acolo era cam pe terminate .
I-am văzut pe toți cum erau gata să plece ,iar fără să ezit am fugit drept la Mikey și i-am dat o îmbrățișare strânsă. Mi-a răspuns la îmbrățișare fără să stea pe gânduri .

Baji: Cuiva i-a fost dor de Mikey , de  mine când? 
Mikey : Așteptă mult și bine , Eri e a mea
*roșesc la cele auzite și îl strâng în brațe și mai strâns pe Mikey....*

Mikey: Ești ok Eri-Chan?......
Eu: Nu vreau să plec *spun asta aproape plângând*
Mikey:Nu plecăm nicăieri ,stai liniștită *lasă capul în jos, se uită la mine și îmi zâmbește tandru*
Eu:Nu la asta mă refeream,ai mei se m-mută, iar c-cu ei mă iau și pe mine. Chiar nu vreau să vă pierd.....Chiar nu vreau asta.....*încep să plâng*

Ceilalți mă văd plângând și se strâng în jurul meu și al lui Mikey pentru a-mi da o îmbrățișare . Deși erau triști din cauza celor spuse de mine ,nu voiau să arate asta...

Toti: O să fie bine Eri-chan...
Eu:Nici nu cred că aveți idee cât țin la voi , vă iubesc așa mult pe fiecare în parte.......O să îmi fie dor de voi nespus de mult.......

Spun asta și ies din îmbrățișarea caldă pe care ei mi-au oferit-o , mă uit încă o dată la fiecare în parte și plec alergând spre casă cu ochii plini de lacrimi....

Mikey pov~

Nu am mai vazut-o nici măcar o dată așa pe Eri......țin enorm de mult la ea......e așa specială și unică...
O văd ușor ,ușor cum se îndepărtează ,cu obrăjorii săi roșii ca petalele unui trandafir și lacrimile care curg ușor pe obrazul ei reușește să îmi rupă inima în mii de bucățele......Mă simt oribil de faptul că nu pot face nimic......sper doar să o pot revedea într-o bună zi.....

A 2-a zi
Erika pov~

După ce am urcat bagajele în portbagaj, m-am așezat în mașină și am așteptat să plecăm. Aproape că îmi venea să plâng, eram extrem de tristă, iar ai mei ,ei zâmbeau și erau bucuroși de călătoria noastră.  O să îmi fie așa dor de ei......dar mai ales de el........Sper că nu mă vor uita..