Tokyo Revengers x reader[[°°°{ love story ♡°°°]]

Frații Sano

Eri pov~

*toată lumea stă la masă cu un mic dejun delicios în față și o ceașcă de ciocolată caldă/cafea *

Darken*calm*: Ce tărăboi de dimineață. De la ce va-ți luat?
Eu: Păii , pot evidenția doar faptul că am un frate enervant * side eye către  Akira*
Akira: Cred că exagerezi . Ne cunoaștem de o zi și deja crezi că sunt enervant .* face pe victima cu ochișori de cățeluș la mine*
Eu: total.  100%
Kazutora: Ne explicați și nouă?
Mitsuya: Păi....e mai complicat * zâmbește cu ochii aproape închiși în timp ce își pune mana după ceafă *
Aki: Ei nu știu nimic?
Kazu: Ce să stim?
Eu: Nu e adevărat ce crezi tu!
Aki: Bine , las-o baltă.
Kazu: CE NU ȘTIM??!
Eu, Mitsuya *tăcere din partea noastră *
Darken: oricum mi-am dat seama din ceea ce am auzit de dimineață.
Kazu: ahaa deci sunt singurul care nu știe nimic.
Eu: Kazutora-kun, a fost o mică neînțelegere dimineață.  Akira credea că eu cu Mitsuya suntem mai mult decât prieteni , ceea ce nu e adevărat. Mai avea și o poza cu noi de aseară , în care eu dormeam în brațele lui , iar asta i-a făcut convingerile să pară mai reale .

Kazutora pov~

'Oh,deci asta era..... și totuși Erika să iubească pe cineva? Ma frământă îngrozitor gândul ăsta...*
Eu: Acum înțeleg.  Mulțumesc de explicație domniță*îi fac cu ochiul *

Darken pov~

' frate , trebuia să îi spun Erikai ceva dar am uitat.'

Eri pov~

Eu: bunn,  strâng masa și pun eu vasele în mașina de spălat în timp ce voi așezați puțin canapelele . E ok asa?
Ceilalți: Da.  Sigur. Sunt de acord!

Kazutora pov:
*în timp ce Darken așeză pernuțele de pe canapea *
Darken: Gata,  știu acum ! Kazutora, poți aștepta puțin si după te ajut cu cealaltă canapea?
Eu: Sigur dar unde mergi?
Darken:* vorbește în timp ce aleargă spre bucătărie * mi-am amintit ce trebuia să îi spun Erikai .
Eu: aaa.....' deci toți au ceva sa vorbească cu ea, numai eu nu.....'

Eri pov~

Eu: Bun,am terminat aici . Să mă du-
Darken: Erika! * de la ușa îl aud cum mă strigă și pare că vrea să îmi spună ceva *
Eu: s-a întâmplat ceva?
El: mi-am amintit ce voiam să îți zic aseară când am bătut la ușa.
Eu: Păi nu ați venit pentru film?
El: Și asta ,dar venisem în principal sa te ajutăm cu mutatul.
Eu: mutat?
El : Da.  Ai vorbit acum ceva timp cu Mikey , Sano Manjiro , despre mutat fiindcă ai tăi plecau și tu voiai să rămâi.
Eu: Nu cred că mai am amintirile alea . Îmi poți explica ?

* Darken mi-a explicat ceea ce trebuia să știu din tot ce știa el și  eram de acord cu ceea ce îmi spusese . Poate așa îmi voi recăpăta memoria .
În curând am început să împachetez,  iar Akira a fost bucuros în legătură cu veștile despre mutare, deși în aura lui se simțea suspiciunea față de decizia mea ( chestii de frate mai mare ^^) .

Am împachetat ,iar băieții le-au încărcat în mașină lui Akira . Cheia casei a rămas încă la mine în caz de am nevoie de ceva de acolo , iar Aki a promis că mă vizitează când va avea posibilitatea sau v-a trimite scrisori .

În scurt timp eram deja în fața casei familiei Sano. Tremuram puțin, dar Aki m-a luat de mână și mi-a spus că nu e nimic rău în  a te muta și că sunt puternica fiindcă sunt sora lui *

Aki: Hei, totul va fi bine! Ești o fata puternică și pe deasupra sora mea , nu ai de ce să te temi . În plus îi cunoști,  iar dacă ți se întâmplă ceva am eu grija sa nu scape nepedepsiți .

* Se aude sunetul motoarelor *

Eu: Mulțumesc Aki! Au ajuns și băieții.  Cred că reuniunea noastră se încheie aici...
El: Capul sus ! Unde e zâmbetul ala superb pe care îl ascunzi?
Eu: Chiar aici * spun asta zâmbind radiant și după continui să zâmbesc pal* îmi va fii dor de tine...
El: ne vom revedea curând.  * în fața noastră apare o mașină mare neagră . El coboară de lângă mine și urcă în spatele mașinii misterioase *
Eu:' aha , chestii de bandit al mafiei ' * zâmbesc prostește și urmăresc cu privirea masina. Cobor din vehiculul in care mă aflam și mă duc să văd dacă le pot da o mana de ajutor băieților cu caratul bagajelor .
Darken: absolut nu !
Mitsuya: Nu e nevoie !
Kazu: Nu a-și lasa mâinile tale fragile să care bagajele astea
Eu: Nu sunt așa fragilă pe cât par
El : Nu te cred!
Eu: aha * rămân bosumflată până când în fața mea apar 4 siluete dintre care una mai sfioasă care se uita în pământ *

?1: * cu admirație * deci ea e Erika Kimura
?2: s-a schimbat asa multt . Nu am mai vazut-o de ceva vreme..
?1: o cunoști frățioare?
?3: woww,e asa frumoasăă!!
Eu: ' hmm, băiatul care se uită în pământ trebuie să fie 100% Sano Manjiro . Da, el e! Sau poate greșesc?' Bună  Sano Manjiro !
* băiatul la care mă uitam ridică dintr-o data privirea și îi observ licărirea din ochi care mă face să tresar .
Fuge în direcția mea și mă îmbrățișează . Rămân puțin șocată ,dar îl îmbrățișez
înapoi. 

Și așa reapare  ceva negru și o amintire se arată *