Game Over or continue

Capitolul 3 - Gil

Vreau să prezint un alt personaj, Gil, în aceaşi noţiune de timp.

Aşteptarea îl omora. Niciodată nu s-a simţit atât de plictisit de faptul că stătea degeaba la locul de muncă. Fiind singur într-o încăpere redusă ca şi spaţiu , mirosul de piţa îi afectau grav nările. Scaunul cu rotile de care dispunea ii oferea singura distracţie în acele 8 ore de pomină.

Prima oră a trecut destul de repede dar nu şi pentru Gil care se învartea în voie cu scaunul , destul de greu ce e drept datorită faptului că era deja uzat fiind folosit doar în acest scop ... să se învartă până ce îi venea lui Gil piţa înapoi. Scârţaitul scaunul la fiecare piruetă conferea nervi celor ce aveau ghinionul să lucreze în camera alăturată însă pentru Gil nu conta câtuşi de puţin că cineva ţipa sau implora să înceteze , auzea atât de des lucruri de genul încât incepea să danseze într-o manieră ciudată de fiecare dată , era muzică pură , mai bună decât momentele în care raspunzând la telefon , erau doar farse...

*Ţrrrr*

Gil işi infige tălpile în parchet oprind rotaţiile scaunului după care se holbează la telefonul de pe masă de parcă ar fi un obiect străin. Se gândea că dacă acum 20 de minute a fost o farsă , la fel va fi şi de această dată, totuşi merita să rişte , avea nevoie de bani urgent pâna la sfârsitul programului. Rămâne nemişcat lăsând telefonul să sune până când...

-Gil! Răspunde naibii la telefonul ăla!

Gil aştepta mereu această propoziţie care îl făcea să raspundă cu şi mai mare satisfacţie.

-Alo? Piţa Select! Care vă este comanda?

-O Pița cu detoate.

-O să fie livrată în jur de 2 ore.

-De ce atât de mult?

-Avem foarte multe comenzi , în special livrări.

-Mda..mulțumesc...

-Cu cea mai mare plăcere!

Gil începe să râdă isteric , se înșelase , nu era o farsă la telefon si totuși nici nu erau multe livrări...aceasta fiind de fapt prima de la începutul programului. Se uită atent la monitorul calculatorului verificând și notând adresa. Își ia o șapcă pe creștet și geanta de livrări , avea să meargă pe jos , nu era prea departe destinația.

În fața șefilor se grăbea și afișa o expresie extenuată , asta până când ieșea pe ușă.

,,E încă prea devreme afară... ce fac eu 2 ore? ''

Odihnindu-se o vreme pe o bancă , își continuă traiectoria. Intenția lui era simplă , sa fie la aceași oră în același loc.

,,Phuua , cum se face că am întarziat 5 minute...ahh ba nu ..el e.''

Pe strada opusă , trecea de fiecare dată un tânăr înalt, cu traiectoria bine stabilită. Gil avea o plăcere bizară să îi stuzieze mersul și mai ales ținutele extravagante de unde se inspira. Nici el nu știa dacă are o admirație pentru el sau doar gelozie masculină. Îi știa numele , Jin , de la prietenul său...și cam atât despre el și cu asta era mulțumit , oricum acest Jin probabil nici nu-l știa in viață dar se împăcă cu ideea. Doar câteva momente Îsi acorda Gil pentru a-l urmări pe tipul cu aer arogant și rezervat ...nu prea mult încât să fie descoperit.

,,Azi și-a schimbat traiectoria... ce caută din nou pe străduța aceea după atâta timp? Doar nu se duce să-l vadă pe...mai bine nu trag concluzii pripite.''

Cele 2 ore au fost irosite mulțumită urmăririi . Pița a ajuns la destinație rece și uscată cu jumătate de oră întârziere. Așa și-a petrecut restul programului după care urma să plece acasă.