She Gladiator

CAPITOLUL II

Dupa ce toata lumea si-a incheiat socotelile cu privire la orarul pentru pat si hohotele de plans au fost reduse la suspine tacute, gardienii s-au intors cu mancarea si apa calda ce le era oferita pentru spalat. Afara se intuneca, asa ca tortele din colturile temnitei au fost aprinse, oferind incaperii o atmosfera si mai sinistra.

Noah observa ca fiecare scotea cate un lighean in care era turnata apa calda. Analiza cusca si depista sub patul Arganei un lighean de fier. Trebuia dus la usa, asa faceau ceilalti, dar el nu avea libertatea lor. Nu impartea spatiul asta asa ca ei, cusca asta ii apartinea doar Arganei, el era un intrus. Era fericit ca inca nu reactionase in niciun fel, nu il batuse sau amenintase, dar nici tacerea in care statea nu era mai usor de digerat. Ramasese intinsa in aceeasi pozitie, cu bratul ala pe ochi, de ore intregi. Ar fi trebuit sa fie foarte amortita, dar asta era rezultatul multor ani de dormit pe bucata aia de lemn. Pentru ea devenise confortabila.

Cand gardienii au ajuns cu apa la cusca lor, scotand o galeata din butoiul ce il transportau cu un carucior, Noah privi aburii calzi si realiza imediat cat de murdar era si cat de bine i-ar prinde o baie chiar si atat de amarata, dar nu voia sa se atinga de ligheanul ala si sa ii ofere ei motiv sa il atace. Ralizase ca asta astepta, sa o starneasca.

Gardianul batu cu galeata in gratiile custii, spunandu-i lui Noah sa ii dea ligheanul, dar acesta nu se misca, si inainte ca apa sa plece la urmatoarea cusca, piciorul Arganei cobori jos si intra sub pat, prinzand interiorul ligheanului cu varful cizmei si tragandu-l afara, ajungand izbit de usa custii. Facuse asta ramanand in aceeasi pozitie, fara sa isi ia bratul ala afurisit de pe ochi, care deja il enerva pe Noah. Gardienii si el au tresarit din cauza actiunii ei, apa a sarit din galeata si l-a stropit pe gardian pe fata. Injurand pe infundate, turna apa printre gratii in lighean, apoi trecu la urmatoarea cusca.

Acum venea alta problema, ii auzea pe ceilalti balacindu-se, certandu-se care sa se spele primul, pentru ca se pare ca si asta vor imparti, dar el si Argana erau nemiscati. Parea ca doarme, dar fusese foarte treaza cand aruncase ligheanul. Ori o facuse din instinct, ori nu dormea asa cum voia sa lase sa para.

Aburul apei calde ajunse la el si isi simti pielea furnicand, era transpirat si mai murdar decat fusese vreodata in viata lui.

- Spala-te odata! Vorbi Argana, enervata de paralizia barbatului ce parea mai speriat decat copiii de noaptea trecuta. Ea nu facuse astazi nimic altceva decat sa zaca pe pat, nu avea nevoie de baie, iar el mirosea ca un porc.

Noah nu avea nevoie de mai mult. Se ridica in picioare si se apropie de lighean. Incerca apa cu mana, multumit ca era tocmai buna. In sfarsit era norocos din cauza faptului ca impartea cusca cu Argana. In jur se auzeau proteste, femeile isi revendicasera dreptul si erau primele la spalat, asa ca barbatii trebuiau sa se multumeasca cu apa lor murdara, pentru ca nu li se mai oferea alta. Noah o avea doar pentru el.

Scotandu-si bluza care ajunsese o zdreanta in ultimele doua zile, se apleca in genunchi langa lighean si isi umplu palmele cu apa, apoi le arunca pe fata. Isi inchise ochii si savura placerea lichidului cald, abtinandu-se sa nu il bea, pentru ca ii era si ingrozitor de sete.

Auzind clipocitul apei, Argana isi ridica usor bratul si privi spre barbatul ce se spala in fata ei. Se abtinuse pana acum sa nu il bage in seama, pentru ca schimbarea asta brusca in care intra doi in cusca o enervase atat de tare, incat ar fi vrut sa rupa gatul cuiva. Barbatul situat la doi pasi de ea era cea mai apropiata victima. Asta era locul ei, cusca asta imputita, rece si mizerabila, aici putea sa stea linistita si sa se odihneasca. Acum trebuie sa imparta si asta.